Lehamitea provocată opiniei publice de politicienii incompetenți, corupți și șmecheri funcționează chiar în favoarea acestora. Se zice că aceștia ar profita cel mai mult și că ar fi un fenomen care va altera în continuare calitatea clasei politice, până când alegătorul va pricepe că absenteismul funcționează numai și numai în favoarea șmecherilor. Dar aici eterna apare întrebare: „Eu cu cine votez?”
La Ștefan Vodă am întâlnit mai mulți oameni potențiali votanți sătui de clasa politică. Ei susțin că nu vor să mai aleagă răul cel mic, că nu există suficientă democrație în politica autohtonă, că nu sunt politicieni buni etc. etc. Orice om rațional însă este de acord cu ideea că dacă nu mergi să votezi, nu ai cum și cui să-i ceri să își respecte promisiunile electorale. Este gândul sugerat de unul dintre trecătorii întâlniți ocazional pe stradă la Ștefan Vodă, Nicolae Rusu, de ceva timp rămas fără un loc de muncă. Este șomer.
Nicolae Rusu: „Noi trebuie să mergem spre lumea civilizată, să nu ne întoarcem spre dictatură şi ceea ce a fost pe timpul Uniunii Sovietice.”
Europa Liberă: Moldova se zbate între Est şi Vest, pendulează între Occident şi Răsărit?
Nicolae Rusu: „Da, se zbate. Fiindcă forţele ostile Moldovei sunt încă foarte puternice.”
Europa Liberă: Care sunt aceste forţe?
Nicolae Rusu: „În primul rând Rusia, care ne ţine sub presiune. Începând cu 1989, ei au instituit embargou împotriva Moldovei.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi că până acum şi vinurile, şi legumele, şi fructele erau pe placul Federaţiei Ruse şi brusc nu mai sunt bune, au devenit otravă, aşa cum spun ei?
Nicolae Rusu: „Otravă era pe vremea Uniunii Sovietice. Eu, în funcţia pe care o ocupam, controlam cantitatea reziduală a pesticidelor în fructe, legume și pot spune că atunci într-adevăr se foloseau cantităţi foarte mari de pesticide la tot ce se creştea în Republica Moldova. Drept dovadă servesc şi depozitele pline de pesticide, periculoase pentru sănătate. Atunci se foloseau substanţe foarte toxice, nu era control strict din partea statului.”
Europa Liberă: Şi atunci Rusia zicea că Moldova este o livadă înfloritoare?
Nicolae Rusu: „Da.”
Europa Liberă: Şi acum renunţă şi la fructe, şi la zarzavaturi, și la struguri.
Nicolae Rusu: „Aceasta este o presiune politică, are interes geopolitic. Poate avea o influenţă datorită faptului că mulţi cetăţeni sunt plecaţi la muncă în Rusia.”
Europa Liberă: De aici, de la Ştefan Vodă, mulţi își câștigă bucata de pâine peste hotare?
Nicolae Rusu: „Foarte mulţi.”
Europa Liberă: Şi în caz că Rusia le pune nişte restricţii și acestor cetățeni?
Nicolae Rusu: „Pot vota împotriva orientării europene a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce această mentalitate?
Nicolae Rusu: „Fiindcă sunt crescuţi într-un mediu unde erau supuşi propagandei că există numai Rusia. Altcineva nu exista pe acele timpuri.”
Europa Liberă: Aţi vorbit despre migranţii moldoveni. Aici, în imediata vecinătate a raionului Ştefan Vodă este regiunea separatistă transnistreană. Prin Transnistria şantaj se face asupra Moldovei?
Nicolae Rusu: „Prin nepermiterea intrării în zona transnistreană, prin vămile care există în zonă, prin control. Şi cetăţenii într-adevăr se tem să meargă în acea zonă.”
Europa Liberă: Şi cum se reunifică Moldova? Cele două maluri ale Nistrului pot fi reîntregite?
Nicolae Rusu: „Da. Eu cred că da. Această problemă poate fi rezolvată numai după ce va fi rezolvată criza ucraineană.”
Europa Liberă: Cât de mult deranjează ceea ce se întâmplă astăzi în ţara vecină, Ucraina? Ce impact are asupra situaţiei din Republica Moldova acest război care se duce de câteva luni între Moscova şi Kiev?
Nicolae Rusu: „Într-adevăr are un impact. Fiindcă Rusia are ambiţii imperialiste.”
Europa Liberă: Găsiţi asemănare între felul cum s-a dus războiul moldo-rus în 1992 şi ceea ce se întâmplă în Ucraina? Există asemănări?
Nicolae Rusu: „Este o asemănare. Fiindcă ruşii cred că Ucraina va ceda, aşa cum a cedat Republica Moldova, însă aceasta nu s-a întâmplat. Sunt alte metode de a opri Rusia în momentul de faţă.”
Europa Liberă: Care?
Nicolae Rusu: „Prin presiuni economice din partea Uniunii Europene, din partea altor state, inclusiv din partea statelor din întreaga lume. ONU nu a votat nicio rezoluţie prin care Rusia să se îndreptăţească pentru ceea ce a făcut până la moment în Ucraina.”
Europa Liberă: Cum o vedeţi ideea promovată că o federalizare a Ucrainei, a Republicii Moldova ar putea să aducă linişte şi pace în zonă?
Nicolae Rusu: „Cred că nu. Transnistria sau celelalte republici care se vor forma în Ucraina vor cere unire cu Federaţia Rusă şi va fi un conflict şi mai mare.”
Europa Liberă: Pentru Moldova o eventuală federalizare ar fi păguboasă?
Nicolae Rusu: „Foarte păguboasă.”
Europa Liberă: Votul din 30 noiembrie va fi un vot decisiv pentru viitorul Moldovei?
Nicolae Rusu: „Da.”
Europa Liberă: Se ceartă lumea de aici în stradă, în familie care şi pentru cine e?
Nicolae Rusu: „Încă nu a început campania, dar este împărţită lumea.”
Europa Liberă: Cine a divizat societatea?
Nicolae Rusu: „S-a divizat din momentul venirii la putere a comuniştilor în 2001. Apoi s-a divizat ca urmare a divergenţelor care au apărut în timpul guvernării coaliţiei pro-europene, ceea ce ţine de furturi, de corupţie, de justiţie, de alte probleme, care până la ziua de azi nu au fost rezolvate. De exemplu, problema justiţiei, cazul „Pădurea Domnească”, au încălcat flagrant legea.”
Europa Liberă: Există politicieni în care mai aveţi încredere? Modele de politicieni în societatea moldavă ar exista? Pentru dumneavoastră cine ar putea servi ca model?
Nicolae Rusu: „M-am dezamăgit complet. Eu totuşi voi merge la vot, dar voi vota aşa cum voi socoti de cuviinţă.”
Europa Liberă: Decizia o luaţi pe ultima sută de metri, înainte de a ajunge cu buletinul la urna de vot?
Nicolae Rusu: „Da. Şi familia, şi prietenii vor merge şi fiecare va lua decizia cuvenită.”
Europa Liberă: Veţi vota partidul, liderul, promisiunea, programul?
Nicolae Rusu: „Cred că partidul, voi studia programul ş.a.m.d. Dacă revin comuniştii la putere, înseamnă că trebuie să ne facem cu toţii valizele şi să plecăm peste hotare.”
Europa Liberă: Înţelegeţi de ce Moldova trebuie să se apropie de Uniunea Europeană?
Nicolae Rusu: „Da.”
Europa Liberă: Cum înţelegeţi acest pas?
Nicolae Rusu: „Mergem spre o civilizaţie care are o justiţie corectă, unde este o democraţie corectă.”
Europa Liberă: A ajuns Moldova să fie un stat democratic?
Nicolae Rusu: „Nu. Este împiedicată de corupţie. Reforma în justiţie este principala problemă.”
Europa Liberă: Sunt şi reforme care dau rezultate?
Nicolae Rusu: „Până la moment nu sunt, numai demagogii şi vorbe goale.”
Europa Liberă: Ce idee naţională ar putea consolida societatea Republicii Moldova?
Nicolae Rusu: „Numai integrarea în Uniunea Europeană poate consolida. Altă ieşire eu nu văd.”
Europa Liberă: Şi în câţi ani Moldova ar putea să ajungă membru al Uniunii Europene?
Nicolae Rusu: „Depinde de situaţia creată acum între Rusia şi Ucraina, după părerea mea.”
Europa Liberă: Aceasta favorizează Moldova, dar nu reformele care trebuie să le promoveze ţara?
Nicolae Rusu: „Da. În Republica Moldova nu se fac reforme, se mimează foarte multe. După părerea mea, Uniunea Europeană a primit aşa decizie datorită presiunii din partea Rusiei, ca Moldova să meargă în UE.”
*
Din discuția avută cu un dascăl, lui i se pare că cel mai periculos lucru acum este politizarea plină de isterizare și îndușmănire în societate. El a ajuns la concluzia că oamenii cei mai integri din societare sunt cei care se țin departe de pasiunile politice. Petru Berdos, directorul gimnaziului Alexandru cel Bun din satul Slobozia, raionul Ștefan Vodă, crede că nu există altă datorie decât de a vota pentru acei care vor duce Moldova înainte spre prosperitate.
Petru Berdos: „Poporul nostru susţine acele partide politice care au făcut ceva până acum pentru ţară.”
Europa Liberă: Există promisiuni onorate de către actorii politici?
Petru Berdos: „Foarte vizibilă este apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, sunt schimbări în privinţa dezvoltării infrastructurii în localităţile rurale – drumuri, canalizare, apă, gaz, îmbunătăţirea întrucâtva a nivelului de trai al populaţiei. Mai sunt rezerve, dar trebuie să înţelegem că bugetul de stat nu poate acoperi toate necesităţile cetăţenilor.”
Europa Liberă: Ca să fie în haznaua statului mai mulţi bani, de unde să vină aceste mijloace financiare?
Petru Berdos: „Mai sunt rezerve în lupta cu corupţia. Inspectoratul Fiscal trebuie să-şi onoreze mai mult datoria pentru a pune la punct şi acei agenţi economici care se eschivează de la impozitări, dau salarii mici sau în plic. Este important ca fiecare angajat să aibă şi asigurare medicală, şi asigurare socială. Asistenţa socială să fie mai echitabilă şi mai transparent ceea ce se hotărăşte la nivel de ajutoare care se acordă păturilor vulnerabile şi atunci va fi ordine şi aici. Deci, aici mai sunt unele rezerve, dar cursul luat de Republica Moldova în ultimii ani duce spre aceea ca să facem ordine şi la acest capitol.”
Europa Liberă: Indicați câteva reforme care dau rezultate…
Petru Berdos: „În domeniul educaţiei reformele care au loc spre calitate în educaţie. S-a ridicat responsabilitatea elevului pentru ca să susţină examenul în bază de cunoştinţe şi nu pe bază de copiat. S-a ridicat responsabilitatea părinţilor faţă de copii, că elevul să înveţe, să frecventeze regulat şcoala, să-şi facă datoria de elev. O altă schimbare mai vădită este în domeniul ocrotirii sănătăţii. Se fac paşi, cu toate că lipsesc cadrele care nu vin în teritoriu după absolvire.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca manager într-o instituţie de învăţământ, aveţi suficiente cadre care predau calitativ?
Petru Berdos: „Avem. Şi sunt calificate.”
Europa Liberă: Nu duceţi lipsă?
Petru Berdos: „Nu ducem lipsă de învăţători.”
Europa Liberă: Şi dascălul nu mai stă la coada vacii, nu mai merge la lotul de pământ?
Petru Berdos: „Mai are şi un lot de pământ. Dar aşteptăm majorări de salarii.”
Europa Liberă: Deci, v-aţi limitat la două îmbunătăţiri – cea din educaţie şi cea din sănătate. Alte reforme sunt fără şanse?
Petru Berdos: „Ar fi foarte bine dacă am vedea reformele în industrie. Dacă în agricultură se mai observă nişte câmpuri foarte bine aranjate, câmpuri foarte bine prelucrate cu tehnologii moderne, cu părere de rău, în industrie nu vedem succese pentru ca noii antreprenori să ia exemple pentru a dezvolta şi această ramură.”
Europa Liberă: Am pornit discuţia de la faptul dacă moldoveanul va merge sau nu la vot. Credeţi că se va da o luptă geopolitică, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Miza votului aceasta va fi, aşa cum se vorbeşte în societate?
Petru Berdos: „Da, este şi această direcţie. Dar oamenii sunt deja mai convinşi că drumul luat spre Europa este cel just.”
Europa Liberă: Cum te dezmeticeşti că apropierea Moldovei de UE ar aduce mai multe avantaje decât ceea ce a fost până acum între relaţia Moldovei cu Federaţia Rusă?
Petru Berdos: „Relaţiile care au loc între aceste două ţări au un caracter de dominaţie din partea Federaţiei Ruse faţă de Moldova. Adică, ei nu ne livrează, să zicem, proiecte, resurse financiare pentru dezvoltarea ţării. Ei doar ne-au oferit până acum nişte locuri de muncă care nu sunt nici impozitate, nu poartă nici caracter de contracte. Chiar dacă deschid nişte locuri de muncă, ar trebui să fie legiferate, să nu lucreze persoana la negru, să nu fie amăgită, să nu vină cu buzunarul gol acasă, chinuită. Cel mai bine este aşa cum o fac cei din Uniunea Europeană – încheierea contractelor, pachet social, pachet medical, pentru ca persoanele să fie în siguranţă. De aceea, cetăţenii vor merge la vot cu acele partide care vor lua calea spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar de fapt ce se votează? Liderul, formaţiunea politică, programul, promisiunea?
Petru Berdos: „Se atrage o atenţie foarte mare la liderii politici, dar se atrage o atenţie mare şi la program.”
Europa Liberă: Cât de mult contează cine va ajunge pe lista electorală a unui sau altui partid?
Petru Berdos: „Contează mult cum persoana care vrea să facă ceva pentru ţara aceasta s-a manifestat până acum şi care este potenţialul ca să facă ceva pentru viitor.”
Europa Liberă: Ce cost are o promisiune făcută de către un politician în campania electorală?
Petru Berdos: „Mai rămâne de rezolvat îndeosebi problema locurilor de muncă, una dintre promisiunile care a fost făcută de toate partidele politice, să avem locuri de muncă aici, în ţară, bine plătite.”
Europa Liberă: Cum să fie create locuri de muncă? Cine investeşte? Iată, de exemplu, aici, la Ştefan Vodă, aveţi investiţii locale, vin investitori străini sau ezită deocamdată?
Petru Berdos: „Mai mult se lucrează în bază de proiecte oferite de Uniunea Europeană, de guvern. Persoanele care vin de peste hotare sunt cam rezervate în a-şi investi banii într-o afacere, fiindcă încă nu este stabilitate. Dar după alegeri credem că va fi stabilitate şi cetăţenii mai cu îndrăzneală îşi vor deschide afaceri anume în Republica Moldova şi vor deschide locuri de muncă aici, la noi în ţară.”
Europa Liberă: Sondajele arată că ar exista o bună parte dintre cetăţeni indecişi. Cum i-aţi motiva dumneavoastră că trebuie să se prezinte la vot în 30 noiembrie?
Petru Berdos: „Indecişii nu dispun de informaţie.”
Europa Liberă: Și cum se face că dumneavoastră sunteţi informat, iar alături de dumneavoastră alt băştinaş este neinformat?
Petru Berdos: „E de datoria noastră să-l informăm ce ne aşteaptă, avantajele care sunt. Dacă acel partid politic care este puternic şi are o echipă puternică vine la putere, atunci omul înţelege şi credem că numai aşa vom putea câştiga indecişii.”
Europa Liberă: Interesul de partid, interesul personal prevalează asupra interesului naţional în societatea moldavă?
Petru Berdos: „Pentru unii sigur că da. Nu îi numim.”
Europa Liberă: Vă doare aceasta?
Petru Berdos: „Da. Cu părere de rău, ajung deputaţi în Parlament acei care îşi caută numai de interesele lor personale şi uită de interesele poporului.”
*
Reforma sistemului politic din Moldova nu se poate realiza printr-un boicot la alegeri. Pe 30 noiembrie va vota Europa, spune la microfonul Europei Libere sindicalistul de la Ștefan Vodă, Venedict Lutenco.
Venedict Lutenco: „Majoritatea populaţiei deja este conştientă că totuşi drumul spre viitor este cel care duce spre Europa. Dar o bună parte din populaţie trăieşte încă cu ziua de ieri, cu nostalgia pierderii Uniunii Sovietice. Însă în familia unde unu sau doi lucrează sau au călătorit în Europa, au perfectat paşapoarte biometrice cu care se poate merge în orice ţară membră a Uniunii Europene, care au văzut traiul europenilor, i-au convins pe cei apropiaţi că viitorul nostru este spre Europa.”
Europa Liberă: Care sunt sursele de informare pentru cetăţean? Cum face el diferenţă între adevăr şi minciună, de exemplu, între cele două Uniuni: Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală? Cum se descurcă un simplu muritor?
Venedict Lutenco: „Un simplu muritor se descurcă primind informaţia de la posturile tv. Nu este secret că o bună parte dintre posturile tv vizionate în Moldova mai duc populaţia în eroare, mai susţin politica pro-rusă a multor partide, care în loc să conlucreze cu organele de conducere, cu guvernul spre îmbunătăţirea vieţii, stării social-economice a populaţiei, din contra, agravează situaţia. Dar lumea pricepe că sunt cazuri când unii lideri de partide de stânga se adresează către Rusia să impună şi embargouri la producţia agricolă, să pună piedici ca populaţia să simtă lipsa Rusiei şi a altor parteneri.”
Europa Liberă: Relaţia dintre Chişinău şi Moscova cum ar trebui să fie?
Venedict Lutenco: „Să fie doi parteneri egali, care să conlucreze. Mult se speculează pe tema gazului, petrolului, resurselor energetice. Noi cumpărăm, ca orice altă ţară, şi cu bani mari, mai scump cu mult decât alte foste republici sovietice.”
Europa Liberă: De ce Rusia priveşte cu ochi răi Republica Moldova, care şi-a ales acest parcurs european?
Venedict Lutenco: „Rusia, ca fost imperiu, scapă Moldova de sub influenţă, de sub dirijare şi se simte politica fratelui mai mare. De aceea se străduieşte cu orice posibilitate să impună restricţiile, să impună dirijarea ei permanentă.”
Europa Liberă: Ca în întreaga Moldovă, şi de aici, de la Ştefan Vodă, mulţi cetăţeni şi-au găsit de lucru în Federaţia Rusă. Este un element de şantaj faptul că sunt speriați de autorităţile ruse că migranţii moldoveni vor fi trimiși acasă?
Venedict Lutenco: „Nu numai cetăţenii noştri au nevoie de Rusia, de locurile de lucru, dar şi Federaţia Rusă are nevoie de braţele de muncă ale moldovenilor. Fiindcă majoritatea moldovenilor lucrează în construcţie, în salubrizarea oraşelor mari, lucrează la acele munci pe care cetăţenilor Rusiei nu vor să le îndeplinească, fiindcă ele, în primul rând, sunt rău plătite şi, să spunem aşa, sunt murdare.”
Europa Liberă: Şi ce fac? Vin moldovenii acasă?
Venedict Lutenco: „Majoritatea lucrează şi în continuare cum au lucrat, dar sunt impuse diferite restricţii, metode ca totuşi să simtă moldovenii care lucrează în Federaţia Rusă şi prin influenţa lor deja să influenţeze şi structurile statului şi cetăţenii rămaşi la baştină ca să aleagă cursul spre Uniunea Euroasiatică.”
Europa Liberă: Sunteţi în imediata vecinătate cu regiunea separatistă transnistreană. Transnistria este folosită ca element de şantaj de către Federaţia Rusă în relaţia cu Republica Moldova?
Venedict Lutenco: „Transnistria este folosită de la bun început, încă din 1992. A fost creată pe baza separatismului rus şi aşa continuă. Câte runde de negocieri s-au dus pe diverse probleme, întotdeauna reprezentanţii Transnistriei ţin politica pro-rusă şi niciodată nu se ajunge la un numitor comun. Politica lor este bazată pe aceea ca niciodată să nu se găsească acest consens. Aceasta este părerea mea.”
Europa Liberă: Reunificarea celor două maluri ale Nistrului este cu şansă? Se vorbeşte că anume acest parcurs european ar putea să ducă şi la reîntregirea teritorială a ţării.
Venedict Lutenco: „Şansa este şi ea nu este departe. Atunci când malul drept al Nistrului va trăi mai bine, se va vedea o perspectivă, un viitor mai bun şi real, atunci şi malul stâng se va alipi la cel drept. Atractiv va fi atunci când va fi hotărâtă la nivel european situaţia social-economică a Moldovei, când vor creşte salariile, pensiile cu mult mai mult faţă de cele din Rusia sau Ucraina.”
Europa Liberă: Cum sunt motivaţi cetăţenii că ar trebui să meargă la 30 noiembrie să-şi exprime opţiunea politică?
Venedict Lutenco: „Acei care până acum au fost indecişi, îşi vor da seama că votul lor contează şi aşa cum vom vota, aşa vom trăi în viitor...”
Europa Liberă: Aşa se zice, că poporul îşi merită guvernanţii pe care îi alege. De fapt, pentru ce votează cetăţeanul? Pentru lider, pentru partid, pentru program, pentru promisiuni?
Venedict Lutenco: „Moldoveanul nostru mai mult votează pentru promisiuni. Le plac demagogii care promit mult. Dar în realitate întâi votează, apoi se gândeşte. Moldoveanul întâi face, apoi se gândeşte.”
Europa Liberă: Cât costă o promisiune făcută de politicieni în campania electorală?
Venedict Lutenco: „Costă patru ani pierduţi. Eu tot timpul am ales cu raţiune şi niciodată nu am votat greşit.”
Europa Liberă: Alegătorii mai pot fi cumpăraţi cu o sută de grame de rachiu, cu un kilogram de orez, unul de ulei?
Venedict Lutenco: „Poate o mică parte, dar încă totuşi se poate şi de cumpărat.”
Europa Liberă: De ce alegătorii îşi vând votul?
Venedict Lutenco: „Nu atât starea materială e de vină, cât iresponsabilitatea. Astăzi să fie bine, dar mâine, poimâine ce va fi nu-l interesează.”
Europa Liberă: Există modele de politicieni în Moldova?
Venedict Lutenco: „Da. Dar puţin îi cunosc.”
Europa Liberă: Contează mult cine va ajunge pe lista partidului? Ştiţi că dacă ajung în Parlament li se mai zice că sunt şi slugile poporului.
Venedict Lutenco: „Foarte mult contează. Şi alegătorii mizează că anume pe liste vor fi persoane necompromise care într-adevăr trebuie să fie slugile poporului, să lucreze pentru binele poporului, ca Moldova să fie alături de ţările europene.”
Europa Liberă: Dar până acum aceste slugi ale poporului s-au gândit la interesul personal, interesul de partid sau la interesul cetăţeanului şi al statului?
Venedict Lutenco: „S-au gândit şi la una, şi la alta. Dar mai puţin s-au neliniştit de interesul cetăţeanului.”
