Zece întrebări despre referendumul de joi, 18 septembrie, din Scoţia, începe logic cu Ce vor fi întrebați scoțienii? Buletinul va include o singură întrebare „Vreţi ca Scoţia să fie o ţară independentă?”. Ileana Giurchescu, cu restul de nouă întrebări despre referendumul din Scoţia…
Cum s-a ajuns la referendum?
În primul rând, trebuie precizat că referendumul se referă la uniunea politică dintre Scoţia şi Anglia din 1707, nu la cea a caselor regale (problemă la care răspunsul vine mai târziu). O uniune dictată de nevoi financiare, mai precis, de o criză serioasă în care se afla Scoţia ca urmare a eşecului comercial din America Centrală.
În 1979, s-a organizat primul referendum asupra autonomiei, care a eşuat din cauza prezenţei slabe la vot. Aproape 20 de ani mai târziu s-a votat din nou şi atunci s-a creat parlamentul scoţian care a preluat dreptul de decizie în probleme de sănătate, educaţie şi administraţie locală.
Referendumul din 18 septembrie a fost impus de victoria separatiştilor din Partidul Naţionalist Scoţian, în alegerile din 2011.
Cine are drept de vot?
Care sunt condiţiile pentru recunoaşterea rezultatului?
Toate persoanele rezidente în Scoţia, cetăţeni britanici sau ai Uniunii Europene cu începere de la 16 ani (este o excepţie de la regula generală care permite votul de la 18 ani). Scoțienii care nu sunt rezidenţi, nu au drept de vot în referendum.
Nu există un prag minim de participare pentru recunoaşterea validităţii votului. Cu toate acestea se aşteaptă o participare foarte mare pentru că până pe 2 septembrie, 97 la sută din cei 4,4 milioane de alegători se înscriseseră să voteze.
Ce se întâmplă dacă se votează „DA”?
Pe 24 martie 2016, după 18 luni de negocieri cu guvernul de la Londra, Scoţia va fi o ţară independentă.
Va rămâne Scoţia sub coroana britanică?
În principiu da, pentru că referendumul este despre uniunea politică din 1707 şi nu despre unirea celor două case regale din 1603, când James IV al Scoţiei a devenit şi regele Angliei sub numele de James I. Asta nu înseamnă că nu poate urma încă un referendum asupra monarhiei.
Va păstra Scoţia independentă lira sterlină?
Este marea întrebare, poate una din întrebările centrale ale campaniei împotriva independenţei. Banca Centrală Britanică a declarat că Scoţia va trebui să renunţe la liră pentru că nu poate rămâne ca stat independent într-o uniune financiară cu Anglia. Acelaşi argument este folosit şi de partidele care se opun independenţei. Cele care militează pentru independenţă cred însă că Scoţia va putea rămâne cu lira pentru că este în avantajul tuturor, în primul rând al Angliei.
Va rămâne Scoţia în Uniunea Europeană?
În principiu da, dar nu este sigur. Cei care sprijină independenţa, susţin că Scoţia va putea continua rămânerea în UE din interior şi că aceste negocieri vor fi mult mai scurte pentru că Scoţia a adoptat deja toate regulile şi legile europene.
Alte ţări, care se confruntă şi ele cu regiuni secesioniste, cum sunt Scoţia şi Belgia, argumentează însă că Scoţia va trebui să ia tot procesul aderării de la capăt, ca orice ţară candidată. Fără a fi sigură că va fi readmisă.
Va rămâne Scoţia în NATO?
Partidul Naţionalist Scoţian de guvernământ şi motorul referendumului pentru independenţă spune că da, Scoţia va rămâne în NATO, dar va cere retragerea armelor nucleare britanice de pe teritoriul ei. Actualul secretar general NATO Anders Figh Rasmussen spune însă că Scoţia independentă va trebui să ceară din nou să fi admisă în Alianţă, ca orice nou stat candidat.
Şi dacă la referendum se votează „NU”?
Partidele care se opun independenţei: laburiştii, conservatorii şi liberal-democraţii au promis toate mai multă autonomiei Scoţiei. Parlamentul local va avea un cuvânt mai greu de spus în probleme legate de impozite, sistemul social şi investiţii de stat. Ceea ce însă ar putea încuraja şi alte regiuni componente ale Marii Britanii să ceară mai multă autonomie. Recent, vice-premierul Nick Clegg declara că şi Anglia ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în probleme regionale.
