Majoritatea parlamentară de la Chișinău se află într-o situație ciudată: ar avea de adoptat multe legi propuse de un guvern dornic să folosească cât mai eficient timpul rămas până la alegeri. Dar, pe de altă parte, unii spun că formațiunile politice din alianța de guvernare sunt deja cu gândul la alegeri și se privesc mai mult ca rivali electorali decât ca aliați.
Parlamentul de Chişinău, care urma să se întrunească astăzi după vacanţa de vara, nu şi-a reluat activitatea în şedinţele plenare. Unii observatori au mari îndoieli în privinţa şanselor ca majoritatea parlamentară să mai poată acţiona în front comun.
Deputaţii mai au la dispoziţie doar ziua de mâine şi încă o săptămână pentru a examina o listă de peste 30 de proiecte considerate urgente de executiv. Bunăoară, pachetul de legi ce ar trebui să consolideze responsabilitatea partidelor politice pentru cheltuielile financiare în campania electorală. Autorităţile şi-ar fi asumat aceste reglementări în faţa UE încă atunci când au obţinut anularea vizelor Schenghen, dar au reuşit să le examineze doar în primă lectură înainte de încheierea sesiunii.
Cum lista priorităţilor este enormă, iar din ele nu lipsesc nici reglementările necesare plăţilor compensatorii pentru producătorii agricoli afectaţi de embargoul rusesc, pentru aceasta fiind necesară inclusiv o rectificare bugetară, nu e lipsit de interes să ne întrebăm de ce nu se poate convoca Parlamentul.
Deputaţii majorităţii se justifică prin nevoia îmbunătăţirii proiectelor în comisii. Motivaţia ce transpare din culise ar fi, totuşi, că se încearcă dezamorsarea „bombelor” cu tentă electorală care s-au şi declanşat şi împiedica buna comunicare şi atingerea consensului între fracţiuni. Una ar fi legată de acuzaţiile de fraudare a Băncii de economii, lansate de Veaceslav Ioniţă la adresa şefului său de partid, Vlad Filat. Un început de sesiune pe un astfel de fundal ar fi greu de înghiţit de electoratul proeuropean.
Altă explicaţie, aşa cum afirmă deputatul liberal Valeriu Munteanu, ar fi lupta de interese dintre fracţiuni, dar şi dorinţa fiecărei de a apărea într-o lumină cât mai favorabilă în faţa alegătorului pe final de mandat:
„Pentru că fiecare încearcă să „tîrîie” pe ordinea de zi proiecte proprii şi astfel sunt torpilate proiecte cu adevărat importante. Cele mai importante proiecte care sunt torpilate sunt cele din comisia lui Ioniţă, cu privire la sistemul financiar-bancar, competenţele Băncii Naţionale, cele ale Comisiei Naţionale a Pieţei Naţionale. Iar majoritatea se gândeşte acum la formule de participare la alegeri, acţiuni prin care şi-ar putea „înnobila” faţa pătată cu BEM-ul şi Aeroportul. De aceea îmi este greu să cred că Parlamentul se va întruni în mod rezultativ. Dacă începe campania, nu se mai pot aştepta şedinţe productive.”
S-ar putea întâmpla ca legislativul să nu se întrunească deloc?, l-am întrebat pe deputatul democrat, Sergiu Sârbu…:
„Ipotetic, totul este posibil, dar cel puţin PD va depune tot efortul ca să ne putem întruni şi să adoptăm acele legi importante.”
…şi pe şeful liberal-democraţilor din parlament, Valeriu Streleţ:
„Cel puţin două şedinţe vor avea loc, poate şi mai multe, pentru că sunt subiecte pe care trebuie să le dezbatem şi să le soluţionăm”.
Liberal-democraţii, altminteri, ar fi şi cei mai interesaţi ca plenul Parlamentului să se întrunească în cel mai apropiat timp, în caz contrar nu vor reuşi cu procedurile necesare referendumului de amendare a constituţiei, pentru revenirea la alegerea şefului statului prin vot popular. Acum câteva zile, asistaţi de liberalii reformatori, ei au solicitat Curţii Constituţionale un aviz pentru acest plebiscit pe care îl vor odată cu scrutinul parlamentar, dar, chiar dacă vor obţine un aviz pozitiv, vor avea nevoie şi de votul Parlamentului. Numai că democraţii, aşa cum s-a văzut din reacţiile câtorva fruntaşi ai formaţiunii, nu agreează iniţiativa colegilor de coaliţie, ceea ce nu înseamnă însă, spun mai mulţi observatori, ca nu ar avea şi ei de promovat nişte decizii, astfel încât pe ultima suta de metri sa facă un troc politic avantajos.
