Cu noile alegeri din noiembrie la orizont, analiștii de la Chișinău trec în revistă promisiunile făcute în campania precedentă. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a prezentat la Chișinău concluziile unui studiu despre cum a fost făcută reforma promisă în domeniul educației.
Salarii mai mari pentru cadre didactice, creşterea prestigiului profesiei de profesor, burse majorate pentru studenţi şi… multe altele sunt promisiunile electorale din 2010, pe care partidele aflate timp de patru ani la guvernare PLDM, PD şi PL nu au reuşit să le onoreze.
Este doar una din constatările analizei experţilor de la ADEPT. De altfel tocmai în domeniul învăţământului au răsunat cele mai multe şi mai darnice promisiuni în electorala din 2010. Motiv din care experţii au ales domeniul educaţiei ca punct de pornire pentru a analiza în ce măsură partidele de la guvernare şi-au onorat aceste promisiuni. Judecând după numărul de promisiuni făcute de liberal democraţi, liberali şi democraţi, educaţia şi tineretul au fost o prioritate mai importantă decât bunăoară relaţiile externe, domeniu în care actuala guvernare a înregistrat, de fapt, cele mai palpabile realizări timp de patru ani. Iată cum explică acest aparent paradox directorul executiv la ADEPT, Igor Boţan:
„Partidele politice vânează voturile tineretului. Studenţii sunt activi, sunt un material cu care poţi lucra, pe care poţi să-l convingi. Cu generaţiile mai în vârstă e mai greu. Nu sunt întâmplătoare şi discuţiile despre dreptul de vot de la 16 ani. acesta este un indicator.”
Un alt aparent paradox remarcat de experţi este că PLDM căruia ulterior i-a revenit conform algoritmului Ministerul Educaţiei a fost cel mai zgârcit în promisiunile electorale pentru domeniul învăţământului, respectiv şi cel mai „sărac” în promisiuni realizate. De cealaltă parte, cel mai darnic în promisiuni, dar şi cu cele mai multe realizate a fost PL, cel care a şi propus micşorarea vârstei pentru exercitarea dreptului la vot de la 18 la 16 ani. Din nou Igor Boţan:
„PLDM a fost mai zgârcit la capitolul promisiuni, însă asta se referă doar la calitatea promisiunilor propriu-zise nu şi la eforturi depuse, pentru că având controlul asupra Ministerului efortul a fost destul de substanţial.”
Cum se ştie însă că de la vorbă la faptă calea e lungă, experţii au ajuns la concluzia că educaţia promisă s-a realizat pe jumătate. Din cele 23 de promisiuni făcute la un loc de PLDM, PL şi PD nu au fost realizate 11, alte 12 au fost făcute bine sau satisfăcător, cum le-au calificat experţii, iar niciuna – excelent. În lista celor nerealizate au intrat tocmai cele populiste, de natură să ademenească electoratul, între care majorarea salariilor profesorilor, majorarea burselor studenţeşti sau o mai bună finanţare a sistemului educaţional.
Între realizările importante se numără adoptarea Codului Educaţiei, reforma de optimizare a şcolilor, dar şi lupta cu corupţia, inclusiv prin asigurarea corectitudinii la examenele de BAC. Aceste realizări sunt însă nepopulare şi deocamdată nu întrutotul acceptate de cetăţeni aşa cum sugerează mai multe sondaje de opinie. Din nou Igor Boţan:
„Din acest punct de vedere, dacă ne uităm la percepţia cetăţenilor, actuala guvernare în ochii cetăţenilor nu a îmbunătăţit lucrurile în învăţământ în raport cu guvernarea precedentă, dar ceea ce au făcut foarte util este că au o strategie pe termen mediu. Totodată, actuala guvernare a reuşit totuşi să-şi îndeplinească promisiunea de a aduce standardele de învățământ la cele europene, cel puţin la nivelul Codului Educaţiei.”
În timp ce partidele politice încep deja să-şi „vândă” primele oferte electorale şi să ademenească potenţialii votanţi cu noi promisiuni, experţii de la „ADEPT” îşi propun să arate în ce măsură partidele de la guvernare şi-au onorat promisiunile pe diferite domenii din campania precedentă. Toate promisiunile şi care din ele au fost sau nu onorate pot fi găsite pe portalul informaţional „promis.md”, lansat recent de ADEPT. Experţii îndeamnă cetăţenii ca în alegerea favoritului electoral să pună pe cântar fapta şi mai puţin vorba şi să aibă discernământul de a alege grâul de neghină.
