În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Gh. Cojocaru a stat de vorbă cu Vasile Botnaru despre vizita de două zile la Chișinău a președintelui Republicii Belarus, Aliaksandr Lukașenka.
Gheorghe Cojocaru: „La o privire de ansamblu, se poate spune că relațiile moldo-belaruse, după 1991 încoace, au cunoscut o evoluție constantă stabilă, fără dispute și conflicte, spre binele celor două state. Am putea adăuga aici că și anterior, în perioada sovietică, între cele două foste republici unionale a existat o bună și strânsă cooperare economică și culturală, care a fost menținută și extinsă ulterior, după ce Republica Belarus și Republica Moldova au devenit state independente.
Tractorul „Belarus” și astăzi este cunoscut în toate satele moldovenești, fiind unul dintre cele mai apreciate modele care au servit și mai continuă să servească în agricultura națională, după cum și vinurile, legumele și fructele autohtone sunt cunoscute și apreciate demult pe piața belarusă.”
Europa Liberă: A propos de tractorul „Belarus”, cel care este o mascotă a tranziției, în aceste zile președintele belarus, care s-a aflat la Chișinău, a propus formarea unor companii bilaterale moldo-belaruse, care să producă acest model de tractor și diverse echipamente, pentru a le vinde pe piața europeană. Sunt niște propuneri judicioase?
Gheorghe Cojocaru: „Realizarea acestei propuneri privind producerea unui model de tractor și a tehnicii agricole în comun cu partenerii de la Chișinău ar asigura deschiderea unor locuri noi de muncă și, în cazul pătrunderii pe piața din România și din alte state membre ale Uniunii Europene, ar putea constitui o afacere de succes, profitabilă pentru ambele state. Prezența președintelui Lukașenko la Chișinău, la invitația președintelui Nicolae Timofti, vizita sa de două zile în capitala Republicii Moldova ar putea deschide noi oportunități, în primul rând, pentru producătorii agricoli, mai ales că piața belarusă, spre deosebire de cea rusă, nu numai că nu s-a închis, ci, dimpotrivă, se deschide tot mai larg pentru produsele agricole autohtone, devenind, practic, un colac de salvare pentru mulți dintre cei afectați de interdicțiile de pătrundere pe piața rusă.”
Europa Liberă: Prin urmare, Minskul, Alexandr Lukașenko, în special, se desolidarizează, practic, de poziția intransigentă a Federației Ruse. Și aici merită remarcată opinia liderului belarus precum că sancțiunile cu care se confruntă agricultorii ar trebui să-i determine să se restructureze mai energic pentru a evita pe viitor asemenea situații...
Gheorghe Cojocaru: „Această opinie a sa trebuie privită în contextul în care în urma asocierii la Uniunea Europeană, în fața agricultorilor se deschid noi posibilități de pătrundere pe piața europeană, însă care încă nu pot fi valorificate în totalitate din cauza necorespunderii produselor agricole locale standardelor europene ale calității.
Este de remarcat și o altă opinie exprimată de președintele belarus la Chișinău, în cadrul acestei vizite, precum că asocierea Republicii Moldova la spațiul european nu a dus la apariția unor impedimente în domeniul colaborării între cele două state.”
Europa Liberă: Deci, Lukașenko își probează din nou pragmatismul proverbial, nu?
Gheorghe Cojocaru: „Exact, Minskul urmărește să profite de pe urma apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană, nu să pună obstacole, iar această poziție a sa această deschidere spre cooperarea bilaterală răspunde și intereselor naționale ale Republicii Moldova.”
