Repercusiunile crizei din Ucraina asupra Republicii Moldova şi României au stat în centrul unei dezbateri organizată de către Societatea germano-română (DRG) din Berlin.
La dezbaterea moderată de către Marianne Theil (care face parte din comitetul de conducere al Societăţii - DRG) au participat, Karsten D. Voigt, fostul coordonator guvernamental pentru relaţiile germano-americane şi ex-deputat social-democrat în Bundestag (parlamentul federal) şi Laura Popescu, pînă de curînd coordonatoarea secţiei politice din cadrul Ambasadei române din Berlin, şi care, în prezent, activează în cadrul Ministerului de Externe de la Bucureşti, în secţia care se ocupă de relaţii europene.
Karsten Voigt, care de curînd s-a întors dintr-o călătorie din Ucraina, organizată de către Fundaţia Friedrich Ebert, a prezentat o amplă relatare despre situaţia de acolo, oferind publicului prezent impresii culese în urma multiplelor contacte cu persoane oficiale şi cu cetăţeni obişinuiţi.
Din prezentarea lui Voigt s-a desprins limpede faptul că populaţia acestei ţări doreşte o apropiere de Occident, ceea ce s-a materializat şi în recentul Tratat de Asociere cu Uniunea Europeană.
Voigt s-a referit şi la efectele negative ale propagandei direcţionată de către mass-media din Rusia, atît spre ucraineni, cît şi spre Occident.
În acest context, el a ţinut să precizeze că relatările alarmiste despre fasciştii care ar fi preluat puterea la Kiev sunt pure născociri. Voigt s-a referit şi la faptul că, în trecut, Uniunea Europeană nu a acordat atenţia necesară unor ţări ca Ucraina şi Moldova.
Pe de altă parte, el a subliniat rolul Germaniei ca ţară mediatoare care încearcă să aplaneze conflictul regional pe cale diplomatică. Totodată, el a respins soluţiile mai drastice, exprimate de pildă de către Polonia care anunţase că va furniza Ucrainei armament şi echipament militar. Voigt a spus că această decizie este una pur naţională şi nu exprimă politica alianţei NATO în ansamblul ei.
Laura Popescu şi Karsten Voigt au avut cuvinte de laudă la adresa actualei echipe guvernamentale din Republica Moldova care a dat dovadă de cumpătare şi abilitate diplomatică faţă de situaţia conflictuală din ţara vecină. Cei doi participanţi la dezbaterea din Berlin nu şi-au ascuns temerile faţă de exportul sau extinderea unui scenariu similar – ca şi cel din Crimeea - asupra altor state şi regiuni post-sovietice, ca de pildă Transnistria. Schiţînd în linii mari cîteva elemente ale politicii externe româneşti, Laura Popescu a evidenţiat, în mod special, sprijinul acordat minorităţii române din Ucraina de către autorităţile din Bucureşti.
Participanţii la dezbaterea din Berlin şi-au exprimat speranţa că procesul de apropiere a Ucrainei şi Moldovei de Uniunea Europeană va continua şi că autorităţile locale vor reuşi, în următorii ani, să ducă la bun sfîrşit procesul de armonizare internă cu normele, principiile şi valorile europene.
Ilustraţii:
Anunţul dezbaterii ( HYPERLINK "http://www.deruge.org/" www.deruge.org/)
Logo: DRG
Caietele germano-române (coperta)
