Organizaţii neguvernamentale cu pondere în domeniul reformei justiţiei în Republica Moldova au ajuns, la o fază care se considera profundă a acestei reforme, să adreseze un apel public şefului statului pentru a-i cere o atenţie mare faţă de modul inexplicabil în care sunt promovaţi în funcţii judecătorii. De ce dovezile meritului şi reputaţia ireproşabilă pot şi încuraja, dar şi bloca o carieră de judecător? Vom încerca să ne lămurim împreună cu avocatul şi consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun.
Europa Liberă: Aşadar, dle Guzun, o serie de organizaţii neguvernamentale, vocale şi merituoase în domeniul reformării justiţiei moldoveneşti, cer şefului statului, printr-un apel public, să verifice mai întâi informaţiile despre nişte candidaţi la funcţia de judecători şi să asigure în general admiterea în sistemul judecătoresc „doar a celor cu reputaţie ireproşabilă” De ce, dle Guzun, ONG-urile insistă, iată, pe nişte chestiuni care păreau fireşti, de la sine înţelese, într-un sistem, ca să ne exprimăm în limbajul în care se fac aceste relatări, înnobilat de reforme?
Ion Guzun: „Noi am considerat că suntem obligaţi să reacţionăm, atâta timp cât cunoaştem despre aceste nominalizări despre care am menţionat. Mai mult, despre candidaţii la funcţia de judecători încă anul trecut presa a menţionat despre averile nejustificate, prezenţa sau implicarea unora dintre ei cu alte persoane care sunt controversate, deci noi nu am relatat fapte noi, dar faptele care au fost relatate în presă. Şi am considerat că suntem obligaţi de a reitera acest fapt şi de a solicita preşedintelui să nu numească în funcţia de judecător persoanele care sunt controversate.
Deci, dacă presa la acel moment menţiona despre faptul că aceşti judecători sau candidaţi la funcţia de judecători ar avea nişte averi nejustificate şi acestea sunt date veridice, atunci preşedintele urmează să nu numească în funcţia de judecător aceste persoane. Dar, după părerea noastră, acest factor urma să fie făcut încă anul trecut, de Consiliul Superior a Magistraturii, înainte de a-i trimite pe aceşti candidaţi la funcţia de judecător pentru a fi evaluaţi pentru admiterea în profesia de judecător.”
Europa Liberă: Judecând după retorica, uneori chiar triumfalistă, dar şi după cele aşternute pe hârtie, reforma domeniului justiţiei ar fi ajuns la cote de profunzime impresionante. Şi când colo, se constată că, elementar, reînnoirea rândurilor judecătorilor s-ar face într-un mod în care te pomeneşti cu o sumedenie de suspiciuni rezonabile, iar diverse informaţii care ar trebui cel puţin verificate nici măcar nu sunt luate în seamă de Consiliul Superior al Magistraturii. Şi este vorba de informaţii ce se referă la averi nedeclarate, conflicte de interese, relaţii cu persoane controversate, presupuse implicări în activităţi ilegale. De ce CSM-ul - aşa cum reiese din scrisoare, dar şi dintr-un studiu recent realizat de centrul Dvs. - pare mai degrabă să torpileze selectarea şi promovarea regulamentară sau disciplinata a judecătorilor, decât să încurajeze criteriile de exigenţă?
Ion Guzun: „În ultimul timp, aveţi dreptate, au fost numiţi în funcţia de judecători mai multe persoane, ceea ce era necesar pentru a acoperi acest gol. Însă noi am constatat că atât în instanţele din mun. Chişinău, cât şi în unele exemple pe care le-am relatat în studiul despre care aţi spus, au fost numiţi în funcţia de judecători (şi la Curtea Supremă de Justiţie) nişte candidaţi care nu aveau punctele cele mai mari. Noi nu excludem faptul că aceştia sunt candidaţi într-adevăr buni, însă apare întrebarea: o dată ce ei au fost evaluaţi de către colegiile Consiliului Superior al Magistraturii în baza unor criterii şi regulamente adoptate la fel de CSM, înseamnă că menţinerea unei situaţii de acest gen nu justifică existenţa colegiilor de evaluare şi de selecţie ale Consiliul Superior al Magistraturii? Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii nu a motivat de ce un candidat la funcţia de judecător cu nota mai mică, sau chiar cea mai mică a fost numit în funcţia de judecător. Consiliul Superior a Magistraturii în cazurile respective nu şi-a motivat hotărârile.”
Europa Liberă: Mai multe contestaţii privind modul de numire a judecătorilor au fost depuse la CSJ, iar aceasta le-a respins pe motiv că CSJ nu are competenţă să decidă în locul CSM? Şi? Dincolo de lămurirea, într-un fel, a lucrurilor, ce urmează? Judecătorii promovaţi într-un mod suspect rămân pe locurile lor fără probleme?
Ion Guzun: „În primul rând, dacă ne referim la unele promovări, acestea sunt doar câteva cazuri. Deci, nu toate promovările sunt suspecte sau cel puţin neînţelese de către noi. De multe ori am relatat, chiar şi judecătorii sunt indignaţi cu norma din lege prin care hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la CSJ doar sub aspectul de procedură. Noi credem că contestaţii depuse împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, sub aspectul unui proces echitabil garantat de art.6 al Comisiei Europene pentru Drepturile Omului, urmează să fie respectat. Or, acest aspect de procedură nu garantează un drept la un recurs efectiv de a contesta o hotărâre. Chiar dacă este vorba de Consiliul Superior al Magistraturii. Unele contestaţii ale hotărârilor dotate de către Consiliul Superior a Magistraturii au demonstrat faptul că acestea, deşi în fond sunt ilegale, nu pot fi contestate, pentru că este această normă care de fapt împiedică să fie contestate.”
Europa Liberă: De fapt reiese că reformă se face mai mult în cuvinte şi mai puţin în fapte. De exemplu, ce mă fac eu, tânăr judecător, cu un punctaj mare din punctul de vedere al profesiei şi integrităţii, de vreme ce sunt dat inexplicabil la o parte în favoarea unor candidaţi pe care-i credeam la coadă, undeva departe? Şi cei care propun numirea acestor judecători, care, iată, se pomenesc în faţa mea, a tânărului judecător care a muncit mult ca să fie bun şi corect în profesie, iată că nici măcar nu dau explicaţii de ce aceşti oamenii mă depăşesc atât de uşor? Cum altfel să explicăm decât prin corupţie, ori prin promovarea unor oameni loiali într-un fel sau altul?
Ion Guzun: „Sub aspectul de integritate sau loialitate cred că o să se expună alte instituţii. Cert este faptul că organizaţiile semnatare s-au simţit obligate de a reacţiona în nişte cazuri evidente, când candidaţii la funcţia de judecător deţin nişte bunuri, conturi bancare sau maşini foarte scumpe, dar, raportat la veniturile declarate, pur şi simplu nu corespund. Tocmai de aceea noi am considerat că trebuie să reacţionăm. Şi acest fapt, inclusiv prin exemplele pe care le-am dat cu calificarea dată de către colegiile Consiliului Superior a Magistraturii, de ce aceşti candidaţi sunt promovaţi? Cred că această întrebare urmează să fie dată membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Noi doar am făcut o constatare.
Cu referire la informaţiile ce ţin de averile nejustificate pe care le deţin unii din candidaţi, a apărut în mass-media un document care se presupune că ar fi fost transmis din partea Serviciilor de Informaţii şi Securitate, fapt care urmează să fie verificat de către preşedinte şi acest fapt noi l-am solicitat. Dar în ceea ce priveşte calificările date de către colegiile Consiliului Superior al Magistraturii,
Nu putem să avem o încredere într-o justiţie echitabilă, dacă avem în funcţia de judecători persoane care nu au reputaţie ireproşabilă...
ele sunt făcute chiar în mod matematic, în baza unor criterii strict stabilite în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul dat, reiese că Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi urmat în anumite cazuri, în privinţa anumitor candidaţi, regulamentele sau prevederile pe care tot CSM-ul le-a adoptat.
Cert este faptul că legile şi standardele care sunt în vigoare şi la care Republica Moldova este parte înaintează unul dintre criterii în privinţa candidaţilor la funcţia de judecători - ca să aibă o reputaţie ireproşabilă. Nu putem să avem o încredere într-o justiţie echitabilă, dacă avem în funcţia de judecători persoane care nu au reputaţie ireproşabilă, care deţin bunuri ce provin din circumstanţe care nu pot fi dovedite din veniturile legale declarate.”
Europa Liberă: Dle Guzun, dar ce aşteptaţi de fapt de la şeful statului, ce reacţie ar trebuie să aibă?
Ion Guzun: „În cazul în care informaţia care se presupune că ar veni din partea Serviciilor de Informaţii şi Securitate se adevereşte, să fie verificată încă o dată, poate mai găsesc ceva, iar în cazul în care această informaţie, sau altele, se vor adeveri, să refuze numirea acestor candidaţi în funcţia de judecător.”
Europa Liberă: Totuşi, aş vrea o explicaţie. Pentru că, spre exemplu, pentru mine, cetăţean simplu, este ciudat că o instituţie, Consiliul Superior al Magistraturii, ca şi cum ar ignora nişte informaţii ale SIS-lui, chiar dacă SE PRESUPUNE doar că această informaţie este din partea SIS-lui, cum, prin ce se poate explica aşa ceva? E greu de înţeles pentru oricine… În mod regulamentar o instituţie a statului specializată pentru genul acesta de informaţii oferă nişte informaţii pentru meditaţii şi pentru decizie unui Consiliu, iar acesta reiese că ignoră aceste informaţii şi propune şefului statului să promoveze nişte judecători.
Ion Guzun: „Noi tot am rămas nedumeriţi, pentru că această informaţie, dacă se adevereşte că este adevărată, iar CSM a trecut-o cu vederea, nu pot să-mi explic de ce a făcut-o? Totuşi, dacă e să ne uităm la agenda CSM în privinţa acestor candidaţi, putem să observăm că cererile candidaţilor nominalizaţi în apelul nostru public sunt pe agenda Consiliului încă din anul trecut, din luna iulie, iar concursurile pentru ocuparea funcţiei de judecător în judecătoriile mun. Chişinău au fost amânate de mai multe ori.
Trebuie să avem o justiţie calitativă, avem nevoie de judecători, merităm să avem nişte judecători cu o reputaţie ireproşabilă şi integră...
În declaraţiile verbale care au fost făcute de către unii dintre membrii CSM la şedinţă se menţiona despre faptul că urmează a fi verificate informaţii de la SIS. Pe de o parte, publicul pretinde că cunoaşte anumite informaţii de la această instituţie, iar pe de altă parte, CSM-ul nu îşi motivează hotărârea în baza informaţiilor pe care le-ar deţine. Şi, odată ce există aceste suspiciuni, chiar şi după un an după ce au apărut în mass-media, noi considerăm că preşedintele trebuie să verifice aceste persoane, sub aspectul integrităţii, sub aspectul deţinerii bunurilor şi alte informaţii pe care noi, societatea, le cerem ca să fie verificate. Noi trebuie să avem o justiţie calitativă, după cum am menţionat, avem nevoie de judecători, de fapt noi merităm să avem nişte judecători cu o reputaţie ireproşabilă şi integră.”
