Săptămîna viitoare, pe data de 8 octombrie, se deschide Tîrgul Internaţional al Cărţii de la Frankfurt pe Main. Anul acesta sunt aşteptaţi 7275 de expozanţi din 102 de ţări ale lumii. În preajma inaugurării Tîrgului, presa germană a început să prezinte deja o serie de cărţi noi care urmează să fie expuse la Frankfurt, anunţînd, în acelaşi timp, şi programul întîlnirilor unor scriitori cu publicul interesat.
Între scriitorii care anul acesta vor fi prezenţi cu o nouă publicaţie se află şi Herta Müller, distinsă în 2009 cu Premiul Nobel pentru Literatură. În ultimii cinci ani, ea n-a mai publicat nici un roman, ultimul a fost „Leagănul respiraţiei” (2009). La Editura Hanser din München a apărut acum volumul intitulat Patria mea a fost un sîmbure de măr (Mein Vaterland war ein Apfelkern), caracterizat de către un cronicar drept o carte ce oscilează între „melancolie şi senzualitate”. Volumul este, de fapt, un amplu interviu, realizat de Angelika Klammer (vom reveni într-o cronică separată asupra acestei cărţi).
În ultima sa ediţie, dedicată vizionarului Franz Kafka, care în urmă cu 100 de ani a început să-şi scrie celebrul roman „Procesul”, revista „Der Spiegel” (nr. 40, 29. 9. 2014) a publicat pe lîngă un fragment din volumul Hertei Müller şi un amplu interviu cu autoarea originară din România. Referindu-se la experienţa ei personală cu aparatul de represiune al regimului comunist, Müller îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţia crizei din Ucraina şi rolul pe care-l joacă preşedintele rus, Vladimir Putin, pe care-l descrie ca pe un „prototip al activistului socialist”: „cinic, mincinos şi respingător”.
„Consider drept un gest insolent şi riscant ceea ce Putin şi-a permis în Ucraina, prin anexarea Crimeei“, a declarat autoarea în interviul citat. Putin destabilizează ordinea internaţională, a continuat ea, afirmînd că nu crede în veridicitatea sondajelor care sugerează că Putin s-ar bucura de un mare sprijin popular. „Nimeni nu spune acolo [în Rusia] ceea ce gîndeşte. În afară de asta, nu trebuie ignorate efectele propagandei“. Comportamentul dominant al lui Putin, felul în care discută cu oamenii şi cum se prezintă el în faţa opiniei publice, însoţit de un cîine, sunt elemente tipice, interiorizate de către un lucrător al serviciilor secrete, trecut printr-un instructaj psihologic. O astfel de persoană ştie cum să vehiculeze oamenii.
La întrebarea dacă un fost ofiţer al unui serviciu secret nu se poate schimba, Herta Müller spune că în cazul de faţă, avem de-a face cu un personaj „lipsit de substanţă“, înconjurat, pe de-asupra, de o armată de oameni care-i aduc doar osanale. Imagini grăitoare în acest sens sunt cele transmise de televiziuni: „Putin în capul unei mese, toţi în jurul lui tac, stînd concentraţi la pîndă să nu cumva să facă vreo greşeală.“
Herta Müller respinge apoi şi teza susţinută uneori în presă, că reacţiile actuale ale lui Putin ar fi rezultatul „aroganţei Occidentului“ faţă de Rusia. Ceea ce este limpede, afirmă Laureata Premiului Nobel, este faptul că Putin nu acceptă şi nici nu doreşte democraţia. „El boicotează şi combate democraţia, dînd dovadă de o încăpăţînare nemărginită. Nu Occidentul are nevoie de această distincţie între est şi vest, între prieteni şi duşmani, ci Putin are nevoie de ea, pentru a-şi putea impune obiectivele. Tot ce nu corespunde acestor obiective devine un teren ostil” şi trebuie combătut.
Herta Müller, Mein Vaterland war ein Apfelkern (Patria mea a fost un sîmbure de măr), herausgegeben von Angelika Klammer, Editura Hanser, München, 2014, 240 pag.
