„România lucrului bine făcut” este programul de aproape 80 de pagini prin care candidatul dreptei din România vrea să-și convingă alegătorii că el ar putea fi un președinte altfel. Klauss Iohannis, al doilea favorit în cursa pentru Palatul Cotroceni promite “scoaterea instituției prezidențiale din arena conflictelor politice”.
Fără să facă nici un fel de trimiteri nominale, Iohannis spune că „președintele nu trebuie să fie cel care polarizează și antagonizează societatea, ci acela care stă la originea dialogului”.
În încercarea de a se diferenția de cei mai vocali actori ai momentului, Traian Băsescu și Victor Ponta, candidatul comun al PNL și al PDL declară că își dorește “mai puțin spectacol și mai multă seriozitate în exercitarea funcției de președinte”.
După zece ani de mandat Traian Băsescu românii sunt într-adevăr obosiți de prea mult spectacol, de prea multă gălăgie și mai ales de prea mult conflict. De aceea rolul pe care și-l asumă Iohannis, fără să facă nici un fel de efort este cel al omului obișnuit, provincial și ușor încurcat de zgomotul politicii din capitală.
Klauss Iohannis este primul candidat la președinție care nu provine din clasa politică formată în creuzetul Bucureștilor și acest lucru se vede inclusiv în stângăciile sale din emisiunile televizate, în absența replicii abrazive, în lipsa răspunsului spontan.
Primar al Sibiului de 14 ani, Klauss Iohannis provine dintr-o familie de sași veniți în Transilvania cu mult timp în urmă: atunci când premierul Victor Ponta a făcul aluzie la faptul că nu este nici român, nici ortodox, acesta i-a răspuns că are documente care atestă că familia sa a venit în Sibiu acum 850 de ani.
Programul lui Klauss Iohannis bazat pe ideea „lucrurlui bine făcut” are idei pentru principalele 11 sectoare și începe cu Educația. Premisa de la care pornește în acest domeniu este aceea că “o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie” și că ar fi necesară “reconstruirea întregului sistem”. Modelul propus seamănă cu cel german, dar Klaus Iohannis a făcut doar o schiță, precizând că educația va fi prioritatea mandatului său.
Punctele forte ale programului său sunt, însă, cele legate de economie, fiscalitate și descentralizare. Ca orice primar din provincie care s-a lovit în mod concret de centralizarea excesivă a României, Klaus Iohannis are idei clare despre felul în care trebuie făcută regionalizarea și descentralizarea procese care presupun din punctul lui de vedere „realizarea unui transfer structural de amploare de servicii publice, competențe și fonduri din subordinea autorităților centrale în subordinea celor locale.
În ceea ce privește ideea unificării Republicii Moldova cu România, Klauss Iohanis a rezumat lucrurile simplu: „A pune reunificarea împotriva integrării e greșit și inutil. Reunificarea este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state”. Iohannis propune în plus un proces de raportare a României la Republica Moldova, similar celui prin care forțele politice de la București au reușit să cadă de acord în 1994 la Snagov în privința drumului european al țării. “Ca Președinte al României, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova”, a mai spus candidatul dreptei.
Dincolo de programul său solid, Klaus Iohannis rămâne, totuși, un candidat fragil. Înalta Curte a decis marți, 30 septembrie, că dosarul de incompatibilitate al primarului de Sibiu va fi judecat în perioada următoare, după ce Iohannis a câștigat procesul la Curtea de Apel de la Alba Iulia.
Judecătorii instanței supreme vor decide astfel dacă primarul Sibiului s-a aflat sau nu în incompatibilitate atunci când a reprezentat munciipiul în adunările generale ale acționarilor societăților Apă Canal și Piețe.
