Consiliul Coordonator al Audiovizualului a elaborat şi a dat publicităţii un set de reguli de care ar trebui să se conducă posturile de televiziune şi de radio în campania electorală dinaintea votului din 30 noiembrie. Doi experţi media cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroşie cred, însă, că în ciuda unor reglementări relativ clare şi bune, cetăţeanul va merge la vot mai „spălat pe creieri” ca altădată.
Directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, crede că cele două fenomene grave ce s-au produs între precedenta şi actuala campanie electorală pe piaţa mediatică moldovenească - împărţirea ei între principalii actori politici de la guvernare şi concentrarea celor mai puternice televiziuni în mâna unor patroni, tot ei şi politicieni de top - au afectat şi până acum corectitudinea prezentarii informaţiei livrate cetăţeanului prin intermediul televizorului sau radioului, iar de curandşi prin internet. De acum încolo doar proporţiile vor creşte, spune expertul, în ciuda existenţei acestui set de reguli elaborat de autoritatea electorală în comun cu cea din audiovizual:
„Asistăm acum la situaţii anacronice când unele buletine de ştiri de la televiziuni de top moldoveneşti prezintă doar activitatea „fructuoasă” a miniştrilor unui partid. Sunt prezentate ca breaking news doar evenimentele unui partid, care nu sunt nici pe departe atât de spectaculoase ca să fie prezentate ca evenimente fără precedent. Şi există vina CCA-ului în asta: această instituţie nu a monitorizat cum se cuvine pluralismul politic de pe piaţa mediatică. Şi dacă până la 2009, noi deplângeam existenţa NIT, care era o televiziune de partid şi denigra pe toate celelalte alte partide, acum ne-am pomenit cu câteva NIT-uri, care nu defăimează alte partide, dar în schimb trâmbiţează despre „reuşitele” unui singur partid. Acum, chiar dacă există un regulament care prevede parcă nişte reguli de joc, sunt sigur că principalii radiodifuzori vor continua să facă ce au făcut până acum, doar că o vor face ceva mai subtil.”
Un alt expert media, Anatol Golea, crede că dacă ar fi vrut o campanie cu adevărat liberă şi onestă, şi din punctul de vedere al competiţiei, şi din cel al reflectării în media, autorităţile ar fi adoptat cel puţin două legi: cea despre transparenţa proprietarilor media şi cea a finanţării partidelor şi campaniilor. Ambele nu au ajuns mai departe de prima lectură în actualul legislativ, in consecinta autorităţile şi-au atras criticile societăţii civile ce i-a bănuit de la bun început de nedorinţa de a face cu adevărat ca situatiasă fie mai buna sau cel putin sa nu degradeze :
„Mi-amintesc în 2009, când eram la un post de televiziune, cu câtă migală monitorizam dacă premierul, pe atunci Zinaida Grecianâi, şi speakerul, pe atunci Marian Lupu, nu se deplasează cumva cu maşina de serviciu la întâlnirile cu alegătorii, dacă s-au degrevat sau nu din funcţii, dacă nu cumva au şi început deja campanie.
Or, acum vedem că a început campania demult, toate oraşele şi satele sunt împânzite de panouri publicitare, partidele care încă nu sunt în cursă fac nestingherite propagandă, miniştrii, în timpul orelor de serviciu, dau dări de seamă în faţa alegătorilor. La toate acestea CEC-ul spune că totul e în ordine firească, că e firesc ca partidele să facă politică şi în afara acelor 60 de zile prevăzute de legislaţie. Nu există nici o transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea resurselor financiare, deşi nu au deschise încă fondurile din care să aibă dreptul să-şi finanţeze campania, partidele plătesc concerte, panouri şi nimeni nu se autosesizează. Cred că vom avea o campanie electorală foarte murdară şi cu extrem cu multe încălcări.”
Care a fost până acum riposta instituţiilor statului la valul de concerte şi tot felul de evenimente electorale şi propagandistice camuflate sub acţiuni „nevinovate” de comunicare pretins regulamentară cu cetăţenii? Niciuna din sesizările depuse la CEC sau CCA de anumiţi concurenţi nu a fost urmată de vreo decizie cu efect punitiv din partea instituţiilor. Experţii spun insacă nu instituţia în sine este de vină, ci clasa politică care a avut grijă să-şi asigure un climat confortabil în campanie.
Din nou Anatol Golea: „ Nu cred că CCA ar putea face multe lucruri, pentru că nu există voinţă politică în Parlament. Cel mai important post de televiziune, postul public M1, este nefuncţional pentru că nu are de un an un Consiliu de Observatori complet - Parlamentul nu a avut grijă ca această televiziune să intre cu actele în regulă în campanie, cu un consiliu ce ar putea elabora politici. Nu s-a putut? Nu, nu s-a vrut. Acelaşi lucru se întâmplă la CCA. Câţiva membri sunt cu mandatule expirate şi nu ştiu dacă într-un an se va ajunge la formarea unui nou CCA. Intrăm în campanie fără a fi trecut la televiziunea digitală; nu avem nici o reglementare referitor la Internet - în cod se vorbeşte despre televiziuni şi radiouri, şi nimic despre Internet. Asta în timp ce vedem câtă murdărie se varsă deja prin intermediul lui.
Chiar dacă M1 depune eforturi ca să fie echidistantă, avem alte televiziuni care deja demult au depăşit toate limitele la spălarea creierilor cetăţenilor.”
Concluzia experţilor este că cel mai probabil în casa alegătorului va ajunge exact mesajul pe care l-au gandit si l-au ambalat patronii principalelor posturi de televiziune şi radio, sperand ca astfel vor avea o victorie garantata.
