Nu mai puţin de 20 de candidaţi etnici găgăuzi s-au înscris până acum în cursa pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie din Moldova. La începutul anului, liderii minorităţii afirmau că vor boicota alegerile parlamentare dacă nu li vor rezerva cinci locuri în Parlament. Experţii susţin că datorită vervei pregătirilor electorate până şi un monument al lui Vladimir Ilici Lenin a fost reparat şi vopsit în auriu. În această toamnă se pare că statuile liderului bolşevic sunt subiect de interes popular: unii le dărâmă, alţii le îmbracă în costum naţional, alţii le refac în auriu. Valentina Basiul relatează despre situaţia electorală din autonomie.
De câteva zile, „liderul proletariatului mondial” le zâmbește de pe soclu trecătorilor din Ceadîr-Lunga cu un chip împrospătat. Monumentul lui Vladimir Ulianovici a fost recent renovat din banii adunaţi de filiala locală a Partidului Comuniştilor, relatează portalul gagauzinfo.md.
La părerea directoarei Centrului „Pro-Europa” din Comrat, Liudmila Mitioglo, vopsirea monumentului ţinteşte fără îndoliă acumulare de puncte electorale, mai ales că în autonomia găgăuză Lenin continuă să fie tratat cu pietate:
„Cred că este un element electoral, pentru că oamenii sunt încă foarte sensibili la această bucată de istorie”.
În ceea ce priveşte interesul oamenilor din autonomie pentru scrutinul parlamentar din 30 noiembrie, directoarea Centrului „Pro-Europa” din Comrat afirmă că ei cunosc cine sunt principalii candidaţi. Totodată, Liudmilei Mitioglo a adăugat că pentru a spori gradul de participare la alegeri, organizația pe care o conduce va organiza, de săptămâna viitoare, dezbateri publice prin sate, cu participarea pretendenţilor la funcţia de deputat.
„Oamenii s-au obişnuit că guvernanţii fac promisiuni, pe care nu întotdeauna le respectă. Nu am auzit cetăţeni care să spună că nu vor merge la alegeri. Ei vor să se prezinte la urnele de vot pentru a-şi spune păsul şi pentru ca vocea lor să fie auzită.”
Un alt element care a trezit interesul locuitorii regiunii e că, potrivit unor informații citate de presa de la Chişinău, unii lideri de filiale locale din autonomia găgăuză sunt supăraţi pe şefii democraţilor de la Chişinău că nu au luat în considerare opţiunile de vot ale membrilor şi simpatizanţilor. Informaţia este infirmată de Sergiu Sârbu, şeful staffului care a organizat alegerile interne la PDM. Vicepreşedintele Parlamentului susţine că rezultatele consultării se reflectă în lista de candidaţi a formaţiunii, unde se regăsesc trei reprezentanţi ai acestei regiuni.
„Găgăuzii au fost unii dintre cei mai activi în această campanie pe interior. Au fost atât de activi încât a fost epuizat stocul buletinelor de vot acolo.”
Pe de altă parte, analistul Mihail Sircheli din Comrat are o opinie contrară. El susţine că democraţii au organizat alegerile interne pentru a bifa un eveniment de campanie, nu pentru a consulta liderii din teritoriu.
Mihail Sircheli crede că în acest an găgăuzii vor fi la fel de activi ca şi în urmă cu patru ani, prezentându-se la secţii în proporţie de peste 50%. Potrivit lui, prezența etnicilor găgăuzi în listele electorale nu înseamnă automat că locuitorii regiunii îi vor vota pe conaţionalii lor. Acest fapt mai degrabă fiind rodul unor interese concrete ale unor anumite persoane.
„Eu nu văd motivele pentru care alegătorii din UTA Găgăuzia trebuie să renunţa la participarea la viitorul scrutin şi cei care au anunțat boicotarea alegerilor au ştiut acest lucru, pentru că nu sunt argumente suficiente, pentru că alegătorii vor să influențeze politica în Republica Moldova, ca şi alegătorii din alte regiuni, şi vor să participe la acest exerciţiu politic. Cei care au anunţat, probabil, au recurs la un şantaj pentru a se regăsi în listele electorale ale anumitor partide”.
De asemenea, Sircheli mai afirmă că cetăţenii moldoveni din sudul ţării înţeleg că Parlamentul nu este constituit din reprezentanţii diferitor etnii, ci că e un organ politic ce reprezintă voinţa politică, respectiv, la alegeri, ca şi în toate regiunile Moldovei, oamenii vor vota opţiunea politică, şi nu reprezentantul etnic.
În opinia analistului din Comrat, schimbarea la faţă a lui Lenin de la Ceadîr-Lunga este legată de ceea ce se întâmplă în Ucraina, iar liderii politici locali vor să demonstreze lumii că nu vor permite distrugerea moştenirii de sorginte sovietică.
