Despre atmosfera unei zile de toamna electorala in Piata Mare din Chișinău si despre ce ii framinta in aceasta toamna cel mai mult pe cei care vind la piata si pe cei care vin sa cumpere…
Pe străzile Chişinăului, despre toamna electorală vorbesc întâi de toate afişele publicitare ale candidaţilor din campanie. Discuţii despre scrutinul din 30 noiembrie se aud la televizor şi radio, dar şi în troleibuze, la magazin sau piaţa, unde m-am îndreptat cu microfonul Europei Libere. Oamenii spun că deşi grijile casnice au prioritate, se gândesc şi ce vor face, ca alegători, întrucât politicienii nu au reuşit să le câştige încrederea:
- „Nu am nevoie de alegeri, eu am nevoie să îmi vând producţia, să fac bani şi să mă lecuiesc. Noi ne gândim cum să trăim până la alegeri.”
- „Noi nu ştim cu cine să votăm, că ei toţi au fost şi nu a făcut nimic niciunul şi lumea este sătulă de amăgeli.”
Europa Liberă: Ce aţi aşteptat să se schimbe?
- „Noi am aşteptat să fie schimbări spre bine, dar văd că schimbări nu-s.”
- „Nu prea ai nădejde în nimeni. Tinerii aşteaptă să aibă locuri de muncă după ce termină studiile, nu să stea acasă cu note bune în diplomă.”
- „Nu se vede nimic bun pentru viitorul copiilor noştri.”
Europa Liberă: Cum vă câştigaţi bucata de pâine?
- „Iată aşa, vin la piaţă, cumpăr, mai am marfa mea de acasă, struguri, şi iacă îi dăm cu 6 lei, cu 7. Unde să îi dai, nu ai ce face. Iată muncim din noapte în noapte şi nu recuperăm, nu o să trăim noi ca în Europa. E greu, eu nu ştiu ce o să fie după alegeri, dar cred că o să fie mai rău.”
La piaţă, observ mai mulţi simpatizanţi ai diferitor partide care împrăştie cu nemiluita fluturaşi electorali. Interlocutorii mei constată cu regret că promisiunile tipărite sunt cele de care au auzit şi acum patru ani în urmă:
- „Toţi numai au promis că o să fie locuri de muncă, că o să mărească pensiile, nimic nu au făcut.”
- „Medicamentele s-au scumpit de patru ori. Să lucrezi cota, nu ai cu ce, că au scumpit benzina după buzunarul lor. Dacă i-au dat pământ ţăranului, trebuie să-i dea comodităţi ca să poată lucra.”
Europa Liberă: Şi cum se descurcă totuşi oamenii, găsesc soluţii?
- „Găsesc, dar cu greutate. Aşteptăm să prindă la minte parlamentarii, să se gândească şi la popor, nu numai la dânşii, să se gândească la lumea care munceşte şi face pâinea pe care o mănâncă ei.”
Europa Liberă: Mai vin politicienii la oameni, după alegeri?
- „Nu mai vin, acum o să vină şi o să bată la porţi şi o să zădăre câinii, că le trebuie scaun lor.”
- „Cum nu s-a schimbat nimic, aşa şi nu o să se schimbe, acestea-s vorbe goale.”
Europa Liberă: Duce cont poporul de promisiunile politicienilor?
- „Cum trec alegerile, cum uită de popor. Acum le trebuie să vină cât mai mulţi alegători şi pe urmă ne spun la revedere.”
Oamenii cu care am apucat să vorbesc spun, majoritatea, că vor decide pe ultima sută de metri pentru ce îşi vor da votul. Ei recunosc că nu se interesează de programele partidelor sau cei incluşi pe listă, singurul motiv de îngrijorare fiind orientarea pe plan extern a Moldovei:
- „Jumătate din tineret e în Rusia…
- „Lasă-i să lucreze, lucrează robi pentru dânşii.”
- „Dar în Europa ce o să lucreze?”
- „În Europa primesc pentru lucru.”
- „Unde se duce producţia, stau ţi plâng că nu au unde o vinde. Europa… Dumneavoastră înţelegeţi politica cum…”
- „Lumea vrea să trăiască mai bine, dar nu ştiu când o să fie lucrul acesta.”
- „Copiii mi-s în Europa şi eu vreau tot acolo.”
- „Eu aş alege pe cineva care să dea voie să se ducă marfa din ţară,chiar şi la ruşi. Trebuie să trăim bine cu toţi, nu numai cu Europa, Eu am fost acolo şi am văzut ce se face.”
- „Ştiţi, dintre cei mai răi o să alegem pe unul care e mai puţin rău.”
Până acum, în cursa electorală sau înscris 16 partide. Potenţialii alegători, pe care i-am întâlnit speră totuşi că politicienii vor trage cu urechea la nevoile lor şi vor rezolva întâi de toate problemele din domeniul sănătăţii, vor stârpi corupţia şi vor aduce tinerii să muncească acasă, în Republica Moldova.
