Presa de la București abordează semnificația alegerilor parlamentare din Ucraina, programate pentru sfârșitul săptămânii. E vorba de o analiză a fostului premier și diplomat suedez Carl Bildt publicată pe platforma Project-Syndicate, pe care o care rezumă site-ul ziare.com. În esență, politicianul susține că duminică se decide soarta ucrainenilor în primul rând, dar în același timp și cea a relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană. Când s-a desprins de Uniunea Sovietică, mulți se așteptau ca Ucraina să se descurce mai bine decât Rusia. La vremea respectivă, produsul intern brut al Ucrainei era egal cu cel al Poloniei, care este însă acum de trei ori mai mare. Motivul este că Ucraina a fost foarte prost administrată, arată Carl Bildt. Eșecul revoluției portocalii din 2004, când Ucraina n-a reușit să se desprindă de trecutul ei, a erodat mult, dar el a fost nu mai puțin o înfrângere și pentru Vladimir Putin. N-a reușit atunci să-l impună la conducere pe Viktor Ianukovici, a reușit însă mai târziu, dându-i misiunea să adică țara în Uniunea Eurasiatică. Prezentarea opiniilor politicianului suedez, făcută la ziare.com, include și sugestii legate de momentul actual: totul este ca după alegeri la Kiev să se instaleze un guvern ferm hotărât să facă reforme radicale și să obțină sprijinul Occidentului.
Un alt comentator, Valentin Naumescu, arată pe site-ul contributors.ro ce se va întâmpla dacă nu se obține acest rezultat: Rusia va continuă să sape, răbdător, pe faliile interne din Ucraina până ce va câștiga ceea ce și-a propus. Articolul este un comentariu despre declarația „sinucigașă” a fostului ministru de externe polonez Radoslav Sikorski, cum că Putin i-ar fi propus încă din 2008 să împartă Ucraina între Polonia și Rusia. Polonezul a fost pus imediat la colț, dar, spune Naumescu, „nu iese fum fără foc. Rusia a pus ochii demult pe Ucraina”. În opinia lui, e plauzibil cel puțin ca la summit-ul NATO de la București, din 2008, Putin să fi exprimat ceva în această linie. Naumescu se teme nu atât de rezultatul alegerilor, cât de dificultățile concrete ale drumului Ucrainei spre Occident. Va veni, înainte de toate, și ca de obicei, o iarnă lungă și grea, în care se va constata că planul de alimentare cu gaze a Ucrainei dinspre statele europene e inaplicabil. Uniunea Europeană nu va putea decât să-i subvenționeze pe ucraineni pentru gazele importate din Rusia. Corupția sistemică și uriașele deficite ale Ucrainei, „financiare, de competitivitate, de modernitate, de coeziune naţională, de cultură a statului de drept, de bune practici în administraţie și de experienţă ca naţiune suverană”, sunt de fapt marile obstacole, consideră comentatorul de la contributors.ro.
Valentin Naumescu semnează pe același site și o analiză despre fragilitățile de securitate din regiune, pornind de la un incident recent de la Belgrad. După cum se știe, un meci între echipa Albaniei și a Serbiei a fost întrerupt după ce s-a arborat din tribune un steag cu harta Albaniei Mari. „Albania Mare, Ungaria Mare, Serbia Mare, etc.(?). În partea aceasta de lume toţi sunt mici şi se visează mari, vechile obsesii şi pierderi teritoriale lucrează încă adânc în conştiinţa oamenilor, în aşteptarea ceasului răzbunării istorice”. Meciul cu pricina le arată însă românilor, se mai spune în articolul de la contributors, cât de norocoși au fost că a trecut fără consecințe incidentul interetnic din martie 1990, de la Târgu-Mureș, dintre români și maghiari.
