Gheorghe Cojocaru: „60 de ani în urmă părintele „dezghețului” sovietic, N. S. Hrușciov, cel care a condamnat cultul personalității lui Stalin la Congresul al XX-lea la PCUS din 1956 și a deschis porțile GULAG-ului, era înlăturat din funcție în urma unei conjurații de palat.
Exact în ziua în care Hrușciov era debarcat de la putere, la Chișinău se marcau cu fast 40 de ani de la formarea RSS Moldovenești și a Partidului Comunist al Moldovei, prilej cu care primul secretar de atunci I. I. Bodiul, exprima recunoștința profundă a „oamenilor muncii din republică” înaltului conducător de la Kremlin pentru contribuția „substanțială” la cauza „reunificării” celor două maluri ale Nistrului în 1940 și derulării „primelor transformări revoluționare” în această parte a teritoriului românesc, anexată de Uniunea Sovietică. În plină necunoștință de cauză, Bodiul a fost, probabil, printre ultimii lideri de partid mai importanți care îl elogiau pe N. Hrușciov tocmai când acesta era dat jos de soclul puterii.”
Europa Liberă: Cum Bodiul era și el originar din sudul Basarabiei, probabil, avea și niște afecțiuni deosebite. Formarea Republicii unionale Sovietice Moldovenești în 1940, în ziua de 2 august, a fost cumva și aceasta opera lui N. Hrușciov?
Gheorghe Cojocaru: „În discursul pe care I. I. Bodiul l-a rostit la 12 octombrie 1964 este reliefat faptul că anume „sub conducerea” lui Hrușciov s-a produs pretinsa „eliberare” a Basarabiei în 1940 de sub regimul românesc, dar nu se spune nimic despre rolul direct pe care acesta l-ar fi avut la formarea celei de-a 13-a republici unionale sovietice, a celei Moldovenești. Deși este limpede că primul secretar de atunci al PC(b) al Ucrainei a avut un cuvânt greu de spus la luarea deciziei în privința destinului de mai departe și a configurației teritorial-administrative a celor două maluri ale Nistrului, rezultate în urma actului sovietic de ocupație a Basarabiei. Mai mult decât atât, ca urmare a responsabilității pe care o deținea în structura sistemului politic, H. Hrușciov avea obligația directă să intervină și să supravegheze acest proiect până la turnarea lui într-o formă juridică, iar formula pe care a impus-o nu a fost nici pe departe cea mai fericită pentru noua entitate, dimpotrivă.”
Europa Liberă: Într-un târziu, Hrușciov a fost doborât, potrivit tradiției sovietice, călăii ajung victime... Cum au reacționat autoritățile de vârf de la Chișinău când au aflat despre înlăturarea lui Hrușciov, cel care câștiga osanale mereu?
Gheorghe Cojocaru: „Cu calm și devotament absolut față de noua conducere de partid și de stat sovietică, cu atât mai mult că noul lider de la Kremlin, L. I. Brejnev, avea strânse legături cu cei din fruntea RSS Moldovenești, legături stabilite în cei doi ani când a exercitat funcția de prim secretar al PC(b)M.”
Europa Liberă: Dar, la București, în România socialistă, cum s-a reacționat, având în vedere că relațiile sovieto-române în acel an, se știe, treceau printr-o fază destul de tensionată?
Gheorghe Cojocaru: „La București înlăturarea lui N. Hrușciov a fost considerat momentul oportun pentru publicarea volumului „Karl Marx. Însemnări despre români”, în care se exprimă simpatia pentru cauza națională a românilor și adevărul istoric despre Basarabia. Pentru oponenții sovietici, dezavuarea clasicilor marxismului nu se anunța o operă deloc agreabilă sau facilă. Nu se știe nici până astăzi dacă această carte a pătruns atunci pe teritoriul basarabean, dar ceea ce se știe cu certitudine este faptul că ea își va găsi cititorul mulți ani mai târziu, după căderea cortinei de fier.”
