În România, apariția unor noi dosare de corupție a readus în atenție o inițiativă legislativă mai veche despre grațierea deținuților, care le poate servi și marilor corupți condamnați în ultimii ani. Ideea dezbătută în plină campanie prezidențială pentru alegerile din 2 noiembrie a fost respinsă de cea mai înaltă magistrată de la București.
Mulți politicieni din zona centrală sau locală își doresc o lege a amnistiei și grațierii. Acum un an comisia de specialitate din Camera Deputaților a lucrat pe ascuns asupra unui proiect de lege prin care ar fi urmat să fie salvați de la închisoare toți cei care au dosare penale și sunt acuzați de fapte pedepsite cu până la 6 ani de închisoare sau cei care deja fuseseră condamnați cu pedepse de până la 7 ani.
A doua zi, însă, când urma să fie supus votului, scandalul a devenit atât de mare, încât deputații au amânat dezbaterea. Principalul argument al inițiatorilor pornea de la faptul că indicele de ocupare din închisorile românești este de circa 120 la sută și că aproape 6000 de deținuți sunt peste capacitățile de cazare.
Scopul principal al legii era altul, după cum rezultă și din recentele stenograme ale disuției dintre doi importanți politicieni români, ambii din tabăra PSD, Viorel Hrebenciuc și Dan Șova, care puneau la cale o nouă lege, mai clară și care ar fi urmat să fie făcută chiar de ministerul Justiției.
Robert Cazanciuc, ministrul de resort a negat orice implicare a sa în acest aranjament, în vreme ce Viorel Hrebenciuc a explicat că era vorba despre o discuție la cafea.
În mediul politic și jurnalistic se vorbește de mai multă vreme despre ipoteza amnistiei și grațierii juridice, dar în special despre amnistia fiscală. Soluții care le-ar oferi ocazia unui nou început celor care au făcut greșeli.
Contorul pornește din nou de la zero, îmbogățiții tranziției sunt lăsați în pace și tratați ca niște capitaliști autentici, iar politicienii ar putea și ei beneficia de o viață nouă, în care averile dobândite pe spezele funcțiilor, rămân intangibile, iar cinstea lor nu mai este pusă în discuție de nimeni.
În acest fel s-ar face pace într-o societate sfâșiată de contradicții și conflicte.
Acest peisaj pe care îl pregătesc socialiștii români de mai multă vreme nu va fi greu de pus în practică după alegerile prezidențiale, dacă întreaga putere a statului va rămâne în mâinile PSD și deci Victor Ponta va câștiga alegerile prezidențiale.
Totuși șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu a ținut să spună vineri că nu se impune în acest moment o lege a grațierii și a amnistiei și nici abrogarea articolului de lege referitor la liderii partidelor politice care își folosesc influența pentru a obține foloase necuvenite.
Acest articol făcea parte din aceeși negociere dintre Hrebenciuc și Șova, în care primul îi promitea mai tânărului său coleg susținere pentru a deveni președintele PSD, iar în schimbul susținerii Șova ar fi urmat să-l convingă pe ministrul Justiției să redacteze o nouă lege a amnistiei, dedicată tovarășilor de suferință cu dosare de corupție sau chiar aflați la închisoare.
Pentru cel puțin 25 de parlamentari români această lege reprezintă o urgență, inclusiv pentru Viorel Hrebenciuc pentru care procurorii anticorupție au cerut arestarea preventivă.
Dar legea amnistiei și grațierii este importantă pentru mulți alții care se simt cu musca pe căciulă. Livia Stanciu a spus că în cazul în care va fi dezbătut un proiect de lege de acest fel va aduce toate argumentele împotriva lui la comisiile de specialitate din Parlament.
Grațierea ar însemna eliberarea celor condamnați deja definitiv, în vreme ce amnistia reprezintă iertarea celor învinuiți aflați în anchetă sau trimiși în judecată, dar fără un verdict final. Acestora din urmă li s-ar închide definitiv dosarele penale, iar cazierele lor vor rămâne nepătate.
Mesajul președintei Înaltei Curți este atât pentru interior, cât mai cu seamă pentru exterior, fiindcă în asemenea cazuri, liderii politici autohtoni se tem mai mult de reacția Bruxelles-ului decât de nemulțumirea electoratului, care nu-i amendează întotdeauna pe cei acuzați de corupție.
Există primari aleși, deși tocmai fuseseră arestați sau deputați trimiși în judecată și realeși la alegerile din 2012. Corupția nu pare un motiv de sancțiune la vot de aceea judecătorii și procurorii români au nevoie de sprijinul Occidentului.
