Un sondaj de opinie arăta că mulți ruși nu exclud repetarea unor represiuni de felul celor staliniste.
Sute de oameni s-au adunat miercuri 29 octombrie lângă fostul sediu KGB de la Moscova pentru comemorarea anuală a zecilor de mii de oameni executați în timpul Marii Terori staliniste.
Ca în fiecare an, participanții au „recitat” nume de victime, însoțite de câteva informații: vârstă, profesia, data morții.
La Piatra Solovetski de la Moscova, 29 octombrie 2014
Uneori participanții la ritual nu au nici o legătură cu victima pe care o numesc, alteori legătura este cât se poate de personală:
„Avramov, Roman Petrovici, 56 de ani. Tatăl meu.”, spune un bărbat vârstnic cu o voce sugrumată de emoție, continuând: „Administratorul trustului brutăriilor sovietice. Împușcat la 8 ianuarie 1938.” Bărbatul care avea la acea dată cinci ani mai spune că după câteva luni i-au arestat mama, care a petrecut opt ani în lagărele de muncă din Karganda.
Comemorarea care a durat toată ziua de miercuri a fost convocată de organizația pentru drepturile omului Memorial tocmai când un sondaj de opinie arăta că mulți ruși nu exclud repetarea unor represiuni de felul celor staliniste.
Sondajul efectuat de institutul pro-Kremlin Fundația Opiniei Publice (cu prescurtarea rusească FOM) sugerează că 48% din ruși cred că există o posibilitate să asiste cu ochii lor la noi represalii ca în epoca sovietică. Un asemenea răspuns ar putea indica îngrijorare față de stilul politic tot mai autoritar al președintelui Vladimir Putin. Dar într-un interviu acordat publicației Kommersant.ru, sociologul Leonti Bîzov a spus că mulți ruși consideră asemenea represalii „nu doar posibile, ci necesare”.
„Sunt în favoarea unor măsuri stricte împotriva oficialilor corupți și a oricui conturbă ordinea publică, în favoarea suprimării dure a inamicilor”, spune Bîzov. Sondajul FOM arată că două treimi dintre ruși cred că în anii 1930 în Uniunea Sovietică au avut loc „represalii politice în masă” și dau vina pentru ele pe Stalin, pe colaboratorii lui apropiați și pe poliția politică secretă NKVD. 15% din cei chestionați cred că nimeni nu poate fi considerat răspunzător de acele crime, pentru că „așa erau vremurile”.
În ceea ce pare să fie o avertizare către criticii Kremlinului, FOM a notat că mulți respondenți se declară obosiți de ceea ce consideră a fi rememorarea „excesivă” a terorii staliniste.
FOM scrie că 33% din ruși cred că „presa vorbește prea mult de represaliile politice” – o proporție care s-a dublat în ultimii doi ani. Sondajul arată și o scădere în popularitate a celor care se ocupă sistematic de explorarea represaliilor staliniste.
Aleksandr Cerkasov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului
Memorial, asociația care organizează comemorarea anuală a victimelor terorii staliniste la 29 octombrie, riscă în prezent să fie închisă pentru că ar încălca legislația referitoare la ONG.
Aleksandr Cerkasov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului, care se ocupă și de actualii deținuți politici ruși, a declarat EL că interesul public pentru represalii politice scade tocmai când ar trebui să crească.
„La un moment-dat în istoria noastră solidaritatea cu deținuții politici s-a aflat la baza mișcării disidente și a opoziției morale față de autoritățile sovietice. Dacă obiectivul statului este să fărâmițeze societatea, să lichideze activismul independent și organizațiile publice independente, solidaritatea cu cei aflați sub presiune ar trebui să fie lucrul cel mai important”, a spus Cerkasov.
Condamnați la moarte în epurările staliniste
1/8Nikolai Vasilievici Abramov: rus; născut în 1890 în satul Lukerino, Moscow Oblast; studii primare; fără afiliere politică; supraveghetor la colectivă; a trăit la Lukerino. Arestat în 5 octombrie 1937. Condamnat la moarte în 17 octombrie 1937. Executat în 21 octombrie 1937.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
2/8Aleksandra Ivanovna Ciubar: armeancă; născută în 1903 la Artemivsk, Donetsk Oblast, Ucraina; studii superioare; fără afiliere politică; consultantă la Comisariatul Poporului pentru Industrie Ușoară; adresa , Dom Sovietov 1, Apt. 227, Moscova. Arestată în 4 iulie 1938. Condamnată la moarte și executată în 28 august 1938.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
3/8Aleksei Jeltikov: rus, născut în 1890, lăcătuș la atelierele metorului din Moscova. Împușcat la 1 noiembrie 1937.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
4/8Boris Nikolaevici Rozenfeld: evreu rus; născut în 1908 la St. Petersburg; studii superioare; fără afiliere politică; inginer la compania Mosenergo; adresa - Malaya Nikitinskaya Street 16/105, Moscova. Arestat la 31 ianuarie 1935. Condamnat la cinci ani de închisoare și încarcerat la complexul Boelomoro-Baltiski din Karelia. Adus la Moscova în 12 aprilie 1937. Condamnat la moarte și executat în 13 iulie 1937. Reabilitat în 1990.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
5/8Gavrill Sergeievich Bogdanov: rus; născut în1888 în satul Aminevo, Moscova Oblast; studii primare; fără afiliere politică; muncitor; a locuit în Aminevo. Arestat în 8 august 1937. Condamnat la moarte în 18 august 1937. Executat în 20 august 1937. Reabilitat în 1989.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
6/8Vasily Semyonovich Kurenkov: rus; născut în 1886 în satul Faleleoevo; studii primare; fără afiliere politică; muncitor la o fermă de stat; a locuit în satul Polozovo, Moscova Oblast. Arestat în 10 august 1937. Condamnat la moarte în 10 august 1937. Executat în 21 august 1937. Reabilitat în 1989.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
7/8Semion Nikolaievici Krehkov: rus; născut în 1876 în satul Ponizove, Moscova Oblast; studii gimnaziale; fără afiliere politică; preot ortodox la biserica din satul Bîkovo, Moscova Oblast; adresa - str. Peredniaia, Bîkovo. Arestat la 1 noiembrie 1937. Condamnat la moarte la 15 noiembrie 1937. Executat la 25 noiembrie 1937. Reabilitat în 1989.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
8/8Marfa Ilicina Riazanțeva: rusoaiscă; născută în 1866 la Mahacikala, Tverskaia Oblast; fără studii; fără afiliere politică; pensionară; adresa - str Meshchanskaya nr 1, 62/26, Moscova. Arestată la 27 august , 1937. Condamnată la moarte în 8 octombrie 1937. Executată în 11 octombrie 1937. Reabilitată în 1989.
Nimeni nu știe exact cîți oameni au fost omorîți în timpul Marii Epurări a lui Stalin, dar estimările urcă la peste un milion de oameni. În timpul perioadei de apogeu, 1937-38, poliția secretă a lui Stalin executa peste 1000 de oameni pe zi, și cei mai mulți erau omorîți cu un glonte în ceafă. Aceste fotografii le prezintă pe unele dintre victime în ultimele lor săptîmâni sau chiar zile de viață. (Autorii fotografiilor sînt necunoscuți. Originalele se află în arhivele FSB și GARK. Copiile au fost puse la dispoziție de Asociația Memorial de la Moscova, din volumul „Marea Teroare în URSS, 1937-1938, de Tomasz Kizny, în cooperare cu Dominique Roynette, Les Editions Noir sur Blanc, Laussanne, 2013.)
La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.