Ieri au avut loc alegeri în regiunile separatiste ale Ucrainei, la Luhansk si la Doneţk. Alegerile au fost recunoscute numai de Rusia, iar Uniunea Europeană si autorităţile de la Kiev au spus ca ele încalcă grav înţelegerile convenite în septembrie la Misnk între Rusia, Ucraina, OSCE şi separatiştii pro-ruşi. Astăzi, generalul Philip Breedlove, şeful forţelor armate ale Alianţei Nord Atlantice din Europa a criticat şi el alegerile spunând că nu ajută la detensionarea situaţiei şi a precizat că, potrivit informaţiilor NATO, forţele ruseşti şi-au întărit prezenţa in ziua votului la graniţa cu Ucraina. Generalul american a spus ca prin aceste alegeri si prin întărirea prezentei militare in regiune Rusia vrea să transmită mesajul că este in continuare o mare putere si că îşi poate exercita influenta in zonă. Cum sunt văzute aceste alegeri la Chişinău si care ar putea fi impactul lor in întreaga regiune, a fost una din întrebările pe care Vasile Botnaru i le-a adresat lui Igor Botan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.
Europa Liberă: Kremlinul nici măcar aparențele nu a încercat să le salveze… Apriori a declarat că vor fi recunoscute alegerile de le Donețk și Lugansk, mult înainte de a se publica poze cu oameni înarmați la secții, cu cadouri electorale în formă de saci și mormane de varză… De ce atâta grabă din partea Moscovei, de ce ratează această ocazie de a se împăca cu Occidentul, măcar mimând îngrijorarea pentru normele democratice de desfășurare a scrutinului?
Igor Boțan: „Acțiunile separatiștilor din Donbass susținute de către autoritățile de la Moscova au urmărit un singur scop – să legitimeze cumva aceste republici separatiste. Cu orice preț, fiindcă atunci când Federația Rusă practic a declanșat acest război împotriva Ucrainei invoca faptul că puterea de la Kiev nu este legitimă. După alegerile prezidențiale din luna mai și recentele alegeri parlamentare, puterea din Ucraina este în totalitate legitimată. De aceea, pentru a avea pretexte de implicare în treburile interne ale Ucrainei, Moscova a încercat să legitimeze aceste structuri separatiste și să pretindă în continuare că prin aceste structuri separatiste poate cere de la Ucraina federalizarea acestei țări sau chiar confederalizarea ei.”
Europa Liberă: Dar ce rost au asemenea legitimări dacă nu sunt recunoscute de comunitatea internațională? E și cazul Osetiei sau Abhaziei. Singura recunoaștere din partea Rusiei și a câtorva sateliți… cu asemenea acte ce faci pe plan internațional?
Igor Boțan: „Logica autorităților din Federației Rusă și logica celor din Europa diferă. Federația Rusă consideră că este autosuficientă și într-o stare de conflict, într-o situație de conflict, poate să-și permită pe o lungă durată să-și strângă brâul și să reziste într-o confruntare cu occidentul. Federația Rusă consideră că Ucraina este vulnerabilă acum, deoarece este dependentă de livrarea gazelor, de piața de desfacere din Federația Rusă. Din punctul meu de vedere, este un calcul greșit. Fiindcă noi știm din propria experiență că menținerea pe linia de plutire a Transnistriei costă Rusia mai mult de un miliard de dolari pe an - cifre care au fost făcute publice de așa zisul președinte al Sovietul Suprem de la Tiraspol. Plus, trebuie să le amintim radioascultătorilor că Rusia, după ce a forțat Belarusul să semneze Acordul de constituire a Uniunii Economice Euro-asiatice, trebuie să mai facă cadou, la acele șase miliarde de dolari care sunt un fel de cadou anual pentru Belarus, încă patru miliarde. Şi tot așa. Dacă luăm că va avea acum cheltuieli și în Osetia, și în Abhazia, şi în Crimeea, şi în Donbass, şi în Transnistria, pentru menținerea Belarus-ului în sfera de influență, a Kârgâzstanului, a Armeniei… Cred că această abordare este oarecum greșită.”
Europa Liberă: Astăzi vorbeam cu o persoana care remarca faptul că adepții Uniunii Vamale Răsăritene sau a lui „Taiojnâi Soiuz”, cum îi spune dl Vitalie Andrievschi, sunt mult mai agresivi decât adepții integrării în Uniunea Europeană. Și mă întreba pe mine cum se explică această agresivitatea ieșită din comun pentru oamenii de la țară, în special. Și eu am încercat să lansez ipoteza că își efectul propaganda rusească care acreditează imaginea unui Jirinovski generalizat, care a scos orice frâne, de limbaj, de comportament. Întrebarea mea este dacă mai există instituții în care Rusia vine cu aceleași criterii? După ce am văzut că la ONU Ciurkin se comportă cum se comportă, după ce am văzut că rușii au trântit ușa Consiliului Europei, că normele de desfășurare a scrutinului sunt sfidate pe față... Mai poate fi găsit numitor comun, limbaj comun, cu Federația Rusă?
Igor Boțan: „Dacă se va căuta un astfel de numitor comun, acest lucru îl vor face nu țări precum este Ucraina, cum e Republica Moldova, chiar multe țări din Uniunea Europeană. La o astfel de masă de negocieri pentru a găsi un numitor comun vor trebui să se așeze doar marile puteri. Cuvântarea lui Putin de la Valdai, de fapt de la Soci, cuvântarea lui Putin din 18 martie, imediat după anexarea Crimeii, comunicarea lui cu cetățenii ruși din 16 aprilie - toate aceste, dacă le luăm împreună, vedem că Federația Rusă este pornită pe un drum care îngrijorează foarte mult, care sfidează normele dreptului internațional. Mai cu seamă că înainte de asta a fost subminată structura securității regionale. Este un semnal foarte clar, mai ales după cuvântarea de la Valdai, așa zisa cuvântarea de la Valdai, în care Putin a transmis un mesaj foarte clar – că nu va renunța la acest parcurs în care s-a angajat. Și de aceea cred că comunitatea europeană, Occidentul trebuie să răspundă în consecință, înțelegând că este o amenințare foarte serioasă la securitatea regională. Mai cu seamă toată lumea înțelege că pretenția Rusiei este legată de fostul spațiu sovietic, poate cu excepția țărilor baltice, dar Federația Rusă dorește prin orice căi să-și recupereze spațiul fostelor republici sovietice. Lucru pe care îl vedem și care se manifestă zi de zi, inclusiv prin agresivitatea promotorilor vectorului euroasiatic la care v-ați referit Dvs. De ce sunt atât de agitați? Este clar, devin agitați atunci când lipsesc argumentele și trebuie să recurgă la emoții. Manifestarea agresivității este o manifestare eminamente emoțională, pentru că nimeni nu poate ascunde faptul că există un război în estul Ucrainei şi că au murit mii de oameni.”
Europa Liberă: Dar agresivitatea produce doar intimidare și nu conștientizare rațională. E o victorie pe termin scurt. Parada mușchilor ar putea produce efectele scontate?
Igor Boțan: „Dacă citim atent presa rusească, cea care îl susține pe Putin, vedem care este miza lor. Miza acestor oameni care sunt în jurul lui Putin este că Rusia, timp de trei sute de ani, cu experiență imperială de trei sute de ani, a fost în situații mult mai proaste și a putut să se refacă. De aceea ei invocă aceste fenomene istorice prin care a trecut Federația Rusă. Chiar Biserica Ortodoxă Rusă, prin purtătorul său de cuvânt, dl Ceaplin, care spune că sancțiunile și confruntarea cu Occidentul este un bine pentru Rusia care va motiva-o să se refacă și să reapară într-o nouă splendoare așa cum a fost.”
Europa Liberă: Dar fiți de acord că să invoci experiențele medievale în secolul interdependenței este cam sinucigaș?
Igor Boțan: „Eu împărtășesc punctul de vedere că este o greșeală acest angajament în confruntarea Federației Ruse. Din păcate, Federația Rusă a rămas în urmă în tehnologizarea întreprinderilor. Noi am mai discutat acest lucru. Cel mai mare handicap al Federației Ruse, pe lângă multe altele, este că lipsește etica muncii, chiar dacă dispune de un popor foarte talentat.”
Europa Liberă: Și răsfățat de resurse naturale…
Igor Boțan: „…şi răsfățat de resurse naturale, cu pretenția că are această misiune mesianică de a ferici omenirea și de a prezenta lumii o altă cale alternativă decât cea occidentală de dezvoltare.”
Europa Liberă: Până la proba contrarie, așa o să creadă…
Igor Boțan: „Da, dar noi trebuie cel puțin să înțelegem ce se întâmplă și să fim pregătiți pentru lucruri la care acum un an de zile nici nu ne așteptam, și nici nu puteam presupune că se pot întâmpla. Au trecut doar câteva luni de zile și totul s-a schimbat în mod radical și optica asupra evenimentelor din regiunea în care se află Republica Moldova a devenit cu totul diferită.”
