Alegerile de ieri arată o schimbare importantă în profilul alegătorului român, dacă ținem cont de cercetarea făcută de IRES. Astfel pensionarii nu mai reprezintă majoritatea votanților, fiindcă peste 50 la sută dintre cei aflați între 18 și 35 de ani au participat la scrutinul de ieri, la fel și cei aproape 60 la sută dintre cei aflați între 35 și 64 de ani. Peste această vârstă au votat doar în proporție de 44 la sută. Au venit la vot de asemenea peste 70 la sută dintre cei care au studii superioare și aproape 80 al sute dintre cei cu studii medii. În vreme ce majoritatea românilor care au doar 10 clase au preferat să stea acasă. De asemenea, s-a redus mult discrepanța urban-rural, chiar dacă în continuare mediul rural a avut o prezență mai mare la vot.
Diferența dintre candidatul stângii, Victor Ponta și cel al dreptei Klaus Iohannis rămâne pe de altă parte cea tradițională. Transilvania și Banatul au fost câștigate de Klaus Iohannis, candidat din partea PNL-PDL, în vreme ce restul țării este adjudecat de Victor Ponta. Cei doi sunt despărțiți de 10 procente. Ponta are 40,33 la sută, iar Iohannis 30, 44. Electoratul liberalului Iohannis provine în special din mediul urban(70%), este în proporție de 66 la sută cuprins între 18 și 49 de ani, iar aproape 80 la sută dintre votanții lui au studii medii și superioare.
În schimb Victor Ponta, deși mai tânăr cu 13 ani decât Klaus Iohannis are un electorat mult mai îmbătrânit. PSD și-a păstrat de fapt structura alegătorilor din perioada lui Ion Iliescu: aproape 60 la sută sunt peste 50 de ani, 45 la sută au cel mult 10 clase, iar peste 40 la sută provin din mediul rural.
Pe Victor Ponta îl despart un milion de voturi de Klaus Iohannis, dar distanța ar fi fost ceva mai mică dacă votanții din diaspora nu ar fi fost blocați de organizarea haotică a ministerului de Externe de la București sau poate chiar de o strategie a socialiștilor. În 2009, Traian Băsescu a câștigat alegerile peste noapte cu ajutorul voturilor de dincolo de ocean. Pentru el doar 70.000 de voturi au stat între victorie și eșec. Tradițional, diaspora românească votează împotriva PSD, considerat inițial continuatorul partidului comunist și identificat ulterior cu sistemul corupt.
Este într-un fel uimitor că Victor Ponta a reușit să fie deasupra partidului său, care în general nu depășește 35 la sută. Există suspiciuni că 10 la sută din voturile exprimate, potrivit unei analize Hotnews, au venit din secțiile speciale pentru turiști create în județele Ilfov, Giurgiu, Mehedinți, Olt și Călărași. Au fost depuse câteva sesizări la Biroul Electoral Central și la Curtea Constituțională, dar deocamdată candidatul Opoziției nu a preluat acest subiect, acuzând doar problemele românilor din străinătate, care au stat ieri ore în șir așteptând să voteze, uneori în zadar.
Premierul Victor Ponta a mers astăzi la ministerul de Externe pentru a găsi explicații la întâmplările de ieri, dar poziția lui Titus Corlățean, ministrul de resort a rămas neclintită. De fapt nimeni nu a fost demis și nimeni nu și-a dat demisia pentru că dreptul de vot al atâtor oameni a fost încălcat. Corlățean și-a pus totuși mandatul în joc spunând că va plăti cu capul el și întreaga echipă de conducere a ministerului dacă „un singur român nu va putea vota” pe 16 noiembrie când are loc al doilea tur de scrutin. Până atunci rămâne de văzut cum se vor poziționa prezidențiabilii de pe următoarele locuri. De pildă, în cazul în care votanții Monicăi Macovei și ai Elenei Udrea, se vor decide în favoarea lui Iohannis, jocul ar putea fi mult mai strâns, dar până atunci campania își va urma probabil același curs dur.
