În cadrul festivităţilor centrale, dedicate unui sfert de veac de la prăbuşirea Zidului Berlinului, cancelarul Germaniei Angela Merkel a spus că evenimentul din data de 9 noiembrie 1989 este un semnal de speranţă pentru conflictele internaţionale actuale.
În alocuţiunea pe care a rostit-o la Memorialul Zidului din Bernauer Straße, unde s-a deschis o expoziţie, Merkel a nominalizat Ucraina, Siria şi Irakul – ţări în care drepturile omului sunt ameninţate.
Merkel şi-a exprimat speranţa că în aceste ţări lucrurile ar putea lua o întorsătură pozitivă.
9 noiembrie 1989 este o zi a libertăţii dobîndite de est-germani, şi totodată şi o zi în care ne aducem aminte de victimile divizării germane.
Totodată, şefa guvernului federal, a subliniat că fosta Republică Democrată Germană (RDG/DDR) nu a fost un stat de drept.
Merkel a ţinut să evidenţieze această idee, deoarece în ultimele săptămîni s-a ivit o polemică referitoare la calificarea Germaniei comuniste ca simplu stat autoritar sau ca un stat al nedreptăţii.
Mai mulţi politicieni ai Partidului Stîngii (Die Linke), considerat succesor al fostului partid conducător din RDG, au susţinut că etichetarea RDG-ului ca stat al nedreptăţii ar fi o simplificare şi ar constitui o jignire la adresa est-germanilor.
Această polemică l-a determinat pe şansonetistul disident est-german Wolf Biermann, invitat vineri să interpreteze un cîntec în faţa Bundestag-ului, să-i califice pe deputaţii Partidului Stîngii drept „resturi mizerabile” ale trecutului.
Într-un interviu acordat ziarului „Frankfurter Rundschau”, preşedintele Joachim Gauck s-a pronunţat într-un mod mai puţin radical decît fostul disident.
El şi-a exprimat respectul faţă de acele „persoane paşnice” din aparatul represiv est-german care au împiedicat în toamna lui 1989 o vărsare de sînge, contribuind astfel la victoria forţelor democratice.
În cuvîntările ţinute duminică de Angela Merkel şi de primarul guvernator al landului Berlin, Klaus Wowereit, cei doi au amintit şi de semnificaţia zilei de 9 noiembrie în istoria Germaniei.
În 9 noiembrie 1918 a fost abolită monarhia şi proclamată republica.
În 9 noiembrie 1938 naziştii au organizat aşa numita „noapte de cristal”, calificată de Merkel ca „o zi a ruşinii”.
În cursul pogromului antisemit din 1938 au fost devastate magazine evreieşti, incendiate numeroase sinagogi şi maltrate sute de persoane.
La festivităţile din Berlin au participat numeroşi invitaţi între care îi amintim pe fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi pe fostul preşedintele polonez Lech Wałesa, liderul sindicatului Solidaritatea în anii 1980.
Potrivit organizatorilor, la Berlin au sosit în ultimele zile aproximativ 2 milioane de vizitatori. Într-adevăr, oraşul este supraaglomerat, afectînd şi transportul cu mijloace publice de circulaţie – aproape aşa ca şi în zilele după căderea zidului în 1989. Vizitatorii şi berlinezii s-au deplasat pe locurile unde timp de 28 de ani s-a aflat zidul.
Pe o distanţă de 15 km traseul zidului este marcat cu baloane albe, care în jurul orei 19 şi-au luat zborul spre cer, marcînd astfel şi sfîrşitul solemn al festivităţilor oficiale.
