Campania electorală face politicienii mai buni la inimă, o parte dintre ei întrecându-se în acte de caritate. Natalia Sergheev a căutat să afle de la mai mulţi trecători ce cred ei că înseamnă un act de caritate şi dacă acesta trebuie însoţit de publicitate?
„Caritate asta e când faci bine unui om. O donaţie la o casă de copii, forţă de muncă... Iată cum noi acum lucrăm, ajutăm să facem frumos la Teatru [Cehov].”
Europa Liberă: Aşa acte au nevoie de publicitate?
„Eu cred că nu. Ceea ce faci, faci din suflet. Dacă vrei să arăţi oamenilor – asta deja nu e un act de caritate, astea-s ponturi, cum se spune.”
„Ar fi binevenit ca toate persoanele care locuiesc în Moldova să facă caritate. Să facă acte de sulfet.”
Cum credeţi, oamenii care au mai mulţi bani sau mai puţini bani, de obicei, fac acte de caritate?
„Eu cred că contează mărimea inimii, dar nu grosimea portmoneului.”
„Eu cred că e relativ, dar totuşi – oamenii cu venituri mai puţine. Cei care înţeleg că omului îi este greu şi-i pot da chiar ultimul lucru care i-a rămas, pentru a-l ajuta.”
Europa Liberă: Dar dacă politicienii, de exemplu, fac un gest de binefacere şi iau televiziunile cu ei, pentru a filma?
„În principiu, de ce nu? Dar contează când. În timpul campaniei electorale? Asta deja e altceva.”
„Vor să arate că ei fac, dar dacă ar face din suflet şi ar face-o, pur şi simplu, că vor să ajute, n-ar chema lumea... S-ar auzi asta, de la oamenii simpli. Nu numaidecât să vadă toată televiziunea.”
„Un exempul bun trebuie să fie urmat şi de alţi cetăţeni, de alte persoane. Poate cineva nici nu conştientizează faptul respectiv ca să facă astfel de fapte de caritate. Mai ales oamenii bogaţi. La noi nu sunt atât de mulţi, dar sunt.”
Europa Liberă: De ce un om ar decide să fac un act de binefacere?
„Pur şi simplu, e omeneşte.”
Europa Liberă: Care a fost ultima faptă bună pe care aţi făcut-o?
„Am ajutat o bunicuţă să cumpere pâine la magazin. Ea pur şi simplu stătea în faţă la tejghea, fiindcă nu avea bani să cumpere nimic şi eu i-am procurat deja pâine, lapte, produsele de necesitate primară.”
„Unei cunoscute de-ale mele i-am făcut un forward la un post vacant foarte bun, la care poate candida. I-am tradus şi CV-ul în engleză. Eu consider asta un act de caritate.”
