Reţelele sociale şi-au dovedit încă o dată influenţa tot mai mare având şi ele rolul lor pentru mobilizarea românilor, mobilizare care a reuşit să răstoarne toate pronosticurile privind prezenţa la urne şi a făcut ca votul să devină viral. În felul acesta, românii de acasa au aflat imediat ce se întâmplă cu semenii lor din diaspora şi s-au solidarizat pe loc. Valentina Basiul a încercat să afle dacă internetul poate influenta votul cetateanului din Moldova.
„Este o formă inevitabilă. Ea vine involuntar. E normal, e util, pentru că aşa ar trebui să fim, suntem într-o ţară civilizată, în care internetul domină, în rândul tineretului în mod special”.
„Trebuie să consulţi vreo trei-patru surse pentru a avea o imagine corectă despre un partid oarecare. În internet poţi găsi mai multe surse de informare decât la televiziune - şi site-urile europene, şi site-urile ruseşti, şi de toate felurile. Eu folosesc Facebook-ul, folosesc toate reţelele de socializare şi fiecare reţea are specificul ei, de exemplu, reţelele ruseşti îndeamnă într-un fel, reţelele europene – în alt fel. Şi deja noi trebuie să ne facem opinia noastră”.
„Nu utilizez internetul pentru a mă informa despre partide. De obicei, mai mult din noutăţile de la televizor, mergând pe stradă mai auzi câte ceva, din ziare, de la universitate”.
„Televizorul ne oferă multă informaţie, uneori veridică, uneori falsă. Fiecare canal aparţine unui anumit partid şi arată doar informaţii în favoarea sa, dar în internet oamenii îşi expun opinia altfel”.
„Eu mai mult lucrez decât stau pe reţelele de socializare”.
„Marea majoritate a populaţiei nu consultă internetul şi nu-l consideră sursă primară de informare, cel puţin când vine vorba de campania electorală”.
„Sunt utile, noi folosim toţi în familie şi copiii, şi eu, şi soţia”.
„Reţelele de socializare conţin multă informaţie despre campania dată, însă eu mă informez mai mult de la televizor şi nu prea am încredere în reţelele de socializare”.
Europa Liberă: Dar să zicem pe Facebook sau pe Odnoklassniki nu vă băgaţi în discuţii de genul eu votez X sau cu Y?
„Nu, eu socot că această informaţie ar trebui să fie confidenţială, fiindcă e alegerea fiecăruia”.
„Nu prea, mai mult fac dezinformare, pentru cetăţenii simpli care nu cunosc situaţia politică atât de bine cât o cunosc unii din cetăţeni care sunt mai informaţi”.
Europa Liberă: Câte site-uri trebuie să deschideţi ca să vă formaţi o opinie cât de cât corectă?
„Cred că patru-cinci până la şase”.
„Pentru mine nu are rost, nu e credibil. Eu am opinia mea şi nu aş vrea să mi-o schimb datorită unor informaţii publicate pe internet”.
„Am discutat şi cu părinţii referitor la subiectul în cauză. E prima dată, chiar şi părinţii mi-au spus, când nu au idee cu cine să voteze. În ceea ce ţine de reţelele de socializare, da sunt o sursă de informare, plus-minus poţi să vezi ce urmăreşte fiecare partid”.
Europa Liberă: Dar uitaţi în România a fost un fenomen cu alegerea preşedintelui pe Facebook. Poate fi de folos şi în cazul scrutinului din Moldova?
„Da, pe mine m-a ajutat, pentru că eu nu locuiesc în România, dar am cetăţenie europeană”.
Europa Liberă: În comparație cu campania din România, cum e cea din Moldova?
„Mai ieftină. Cei din România au avut un nivel mai puternic şi promisiunile sunt mai frumoase, cum ar veni”.
