Din septembrie, de cînd a întrat în vigoare în regim provizoriu partea economică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fermierii moldoveni, în special producători de fructe, legume şi vinuri, au reuşit să majoreze de cîteva ori volumul de export spre ţările din comunitate. Vorbim de struguri, mere, prune - produse pentru care au fost ridicate taxele de export în Uniunea Europeană. Performanţa agricultorilor moldoveni este sintetizată în relatarea Dianei Răileanu:
Analiştii care urmăresc evoluţia exporturilor spre piaţa Uniunii Europene califică drept „impresionant” interesul producătorilor moldoveni pentru piaţa vestică, chiar dacă a fost impulsionat de embargoul rus din această vară. Răul cu binele lui, cum ar veni.
Parte din loturile de fructe şi legume care nu au ajuns în acest an în Rusia, piaţa cea mai accesibilă pînă adineaori pentru produsele moldoveneşti, au luat calea Uniunii Europene. O arată negru pe alb statistica exporturilor pentru lunile septembrie-octombrie, analizată în cel mai recent raport al Centrului „Expert-Grup”.
Pionieratul aparţine crescătorilor de prune care au reuşit în aceste două luni să exporte de opt ori mai multe fructe în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. În bani vorbim de tranzacţii ce depăşesc 5 milioane de dolari. Strugurii de masă, susţin experţii, de asemenea au înregistrat o dinamică spectaculoasă a vânzărilor, cu o creştere a volumului de aproape şase ori. Mai mult, a crescut și numărul de agenți economici care exportă struguri de masă în Uniunea Europeană: de la 4 companii în septembrie-octombrie 2013, la 16 companii în acest an. Şi merele au înregistrat o creştere a volumului de export, de aproape trei ori, spre ţările din Uniunea Europeană, în special spre România şi Bulgaria, tranzacţiile depăşind 2,6 milioane de dolari.
Totuşi, constată economiştii centrului „Expert Grup”, în pofida acestor cifre îmbucurătoare nu se poate afirma că vânzările înregistrate au reuşit să acopere pierderile suportate de agricultorii moldoveni urmare a embargoului rusesc, cifrate la peste 170 de milioane de dolari. Statisticile impresionante s-ar datora, mai degrabă, exporturilor modeste înregistrate până la semnarea Acordului de Asociere şi cel de liber schimb cu Uniunea Europeană. Dumitru Budianschi, director de programe la „Expert-Grup”:
„Avem nevoie de o perioadă de circa cinci-şapte ani pentru a ne ne ajusta, cît de cît, la cerinţele pieţei europene. Această perioadă e demonstrată şi prin exemplul ţărilor Baltice, cam de atât timp au avut nevoie ca să facă ordine în sector. Pentru a avea profit din agricultură e nevoie să trecem la o etapă mai sofisticată, o agricultură care e adaptată la cei mai bogaţi oameni, la cei care pot cumpăra produse şi aceste pieţe sunt, de fapt, două: Statele Unite şi Uniunea Europeană.”
Economiştii de la „Expert-Grup” constată că pentru a profita din plin de regimul preferenţial de comerţ cu Uniunea Europeană, adoptarea stadardelor fitosanitare şi construcţia liniilor de sortare şi ambalare a fructelor şi legumelor, nu e de ajuns. Paralel, continuă Dumitru Budianschi, agricultorii ar trebui să se asocieze în grupuri de producători, fapt care le-ar permite să producă mai mult şi, prin urmare, să negocieze contracte mai avantajoase cu partenerii europeni.
Cifrele Agenţiei pentru Intervenţie şi Plăţi în Agricultură arată însă că agricultorii moldoveni nu se grăbesc să se asocieze, până în prezent fiind înregistrate doar zece asemenea grupuri de producători. Temerea ar avea la bază dezamăgirea de ruinarea vechilor colhozuri, crede preşedintele Asociaţiei agricole „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari:
„Agricultorii foarte greu se asociază reieşind din frica că nu cumva să revină la colhozuri, la procesul de colectivizare şi e foarte greu să le explici că asocierea este altceva. De asemenea, vorbim şi de un alt factor mult mai important, din punctul meu de vedere, economia tenebră. În agricultură cota economiei tenebre este una uriaşă, dar asocierea prezumă un grad mult mai mare de transparenţă. Volens-nolens, peste un an, doi sau trei, dacă vrem dezvoltare durabilă a agriculturii, noi trebuie să ne asociem.”
Întârziind să se asocieze în grupuri de producători, agricultorii moldoveni pierd nu doar şansa de a obţine contracte mai avantajoase pe piaţa europeană, dar îşi limitează şi posibilitatea de a accesa fonduri externe destinate proiectelor din agricultură. Un exemplu este programul de granturi lansat anul trecut de Banca Mondială care prevede alocări de maxim 350 de mii de dolari pentru utilaje şi echipamente ce ar permite păstrarea şi ambalarea la standarde europene a fructelor şi legumelor. Programul, de 7 milioane de dolari, este destinat grupurilor de producători. Până acum doar 9 asociaţii din zece existente au beneficiat de aceşti bani, deşi autorităţile spun că ar putea acoperi peste 50.
