Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a prezentat azi un
studiu care analizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate, după 2 ani de activitate. În partea de realizări, experţii notează că a demarat procesul de declarare a intereselor şi averilor, fiind constatate primele încălcări de către deputaţi, miniştri, procurori şi judecători. Pe de altă parte, autorii studiului constată că îngrijorările legate de randamentul acestui organ de prevenire a corupţiei sunt în continuare multe.
Felul în care funcţionează Comisia Naţională de Integritate la doi ani de la formare arată că guvernanţii au creat mai mult de ochii lumii această instituţie de prevenţie a corupţiei. Pe de o parte, constată experţii, acest organ nu are suficient personal şi buget, iar pe de altă parte cadrul legal ce-i ghidează activitatea e defectuos şi lasă loc de interpretări. Mariana Kalughin, autoarea studiului, spune că singurul avantaj de care a profitat CNI până acum este suportul acordat de societate prin sesizarea unor ilegalităţi admise de funcţionarii publici:
„Mai mult de jumătate din toate materialele înregistrate, dosarele de control pornite, sunt la sesizarea fie a cetăţenilor, fie a organizaţiilor, instituţiilor. Mai mult decât atât, buna parte a controalelor care au fost pornite de către comisie din oficiu, la autosesizare, oricum au avut la bază anumite informaţii din mass-media.”
Un alt aspect care este în defavoarea unei activităţi eficiente a acestei autorităţi este faptul că la iniţierea controalelor pe anumite declaraţii nu există un termen exact stabilit în care să se facă verificările. Lucru, care la părerea Marianei Kalughin, nu responsabilizează comisia şi poate tergiversa acţiunile de control.
Vorbind despre rezultatele modeste ale acestei instituţii, experţii notează că verificarea declaraţiilor demnitarilor este pusă pe seama a 8 funcţionari, aceasta însemnând că fiecare dintre ei ar trebui să verifice mai mult de 13 mii de declaraţii. Totuşi, comparativ cu anul 2013, în acest an au fost iniţiate mult mai multe controale şi s-a micşorat rata dosarelor clasate.
Anatol Donciu, directorul CNI-ului, le dă dreptate experţilor şi spune că în mare parte, eficacitatea acestei instituţii a fost stăvilită de cadrul legal imperfect, probleme procedurale şi competenţele neclare. Anatol Donciu crede că şi aşteptările societăţii legate de această instituţie au fost exagerate:
„Noi ne-am ciocnit la prima etapă de desfăşurare a activităţii comisiei la aşteptări enorme din partea societăţii. Odată cu crearea acestei comisii practic s-a declarat că, gata, s-a terminat cu îmbogăţirile nejustificate, comisia îi doboară pe toţi, dar de fapt comisia, la momentul respectiv, nu a fost pregătită pentru a ţine piept acestor aşteptări. Noi ştim cum să facem, trebuie să avem cu ce face.”
Mai multe recomandări ce se conţin în acest raport, precum revizuirea modului de înfiinţare a CNI-ului, majorarea numărului de angajaţi, revizuirea cadrului legal, se regăsesc şi într-un proiect de lege, iniţiat de Ministerul Justiţiei, care propune reorganizarea CNI-ului, cu formarea unui consiliu de conducere şi instituirea inspectorilor de integritate. Deşi mai mulţi membri ai comisiei şi-au exprimat dezacordul cu această iniţiativă, Donciu spune că o va susţine, dacă aceasta va îmbunătăţi activitatea instituţiei pe care o conduce:
„Odată ce pe parcursul a doi ani noi nu avem anumite palpabile, chiar să luăm situaţia când nu este o situaţie clară, cum să procedăm în cazul cutare sau cutare, sunt gata să demisionez din funcţie, doar pentru ca să eficientizăm activitatea acestui organ, doar pentru asta.”
Ministerul Justiţiei îşi argumentează iniţiativa prin faptul că CNI-ul va deveni o instituţie funcţională, cu membri aleşi în bază de concurs şi nu după preferinţele unor politicieni. Totuşi, unii experţi sunt de părere că începerea reformării CNI-ului, la doar doi ani după înfiinţare, ar paraliza activitatea instituţiei.
