„În Moldova e nevoie de un suflu nou, de un aer nou, de un partid de tineri cu o nouă conştiinţă”

Diaspora se împarte în două grupuri: unul al moldovenilor care vor să revină acasă și altul al celor hotărâți să nu se întoarcă. Salariile mai mici decât cele încasate în străinătate, nivelul mare de corupție sunt motivul pentru care cei plecați nu se mai întorc în Moldova. Cu și despre migranți vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Aproape un milion de cetățeni moldoveni sunt plecați peste hotare. Această cotă o confirmă un raport dat publicității încă la începutul acestui an de Biroul de Migrație și Azil. Cei mai mulți dintre ei au părăsit țara în căutarea unui loc de muncă. Este și povestea lui Sergiu Școlnîi care de aproape 15 ani muncește în Portugalia.

Sergiu Școlnîi: „Am plecat în 1999. M-am pornit într-o glumă, pe un an de zile şi deja sunt 15 ani.”

Europa Liberă: Şi v-aţi integrat acolo, în societatea portugheză? A fost greu, uşor?

Sergiu Școlnîi: „Mulţumim Domnului, ne-au primit bine. Am adus şi familia după ce am primit cetăţenie, am reușit să legalizez toată familia să poată şi ei circula liber în Europa. Şi iată aşa s-a întins timpul.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să te acomodezi într-un alt mediu?

Sergiu Școlnîi: „Ne-am acomodat cu stilul de viaţă de aici. Acum, când plecăm în Moldova, suntem puţin şocaţi, ne confruntăm cu diferite situaţii care aici nu sunt.”

Europa Liberă: Care ar fi aceste situații?

Sergiu Școlnîi: „Atitudinea moldovenilor între ei, chiar şi când trebuie să-ţi rezolvi vreo problemă în Moldova. Am nimerit în situaţii când ne-am dus să rezolvăm diferite probleme şi ne văd ca sursă de scurs bani, mai ales dacă spui că eşti venit de peste hotare. Niciodată nu am zis că nu voi reveni în Moldova, nici prin cap nu mi-a trecut să spun aşa ceva, nu se ştie, viitorul ne va arăta pe parcurs.”

Europa Liberă: Dar voi contribuiţi la făurirea acestui viitor al ţării de unde aţi plecat?

Sergiu Școlnîi: „Da, contribuim. Dar cred că am contribuit mai mult până acum prin transferul banilor, am investit în apartamente, în casă.”

Europa Liberă: Zici că nu te-a părăsit gândul că ai putea să revii în Republica Moldova?

Sergiu Școlnîi: „Niciodată.”

Europa Liberă: Ai adunat suficienţi bani ca să iniţiezi o afacere?

Sergiu Școlnîi: „Nu, în timpul de faţă nu. Toţi banii se duc pe studiile copiilor, pe întreţinerea noastră zi de zi. Sperăm copiii să deschidă afaceri, îi ajutăm pe ei.”

Europa Liberă: Ar exista o diferenţă între felul cum îşi tratează cetăţeanul guvernarea de la Lisabona şi atitudinea guvernanţilor din Republica Moldova faţă de oameni?

Sergiu Școlnîi: „Da, foarte mare. Recent am fost în Moldova, nu eu să-mi deschid afacere, dar cu un prieten, ca să-l ajut, şi ne-am ciocnit de atâtea obstacole şi atâtea piedici, am fost futboliţi dintr-un cabinet în altul că nici nu am dus lucrurile până la capăt, am lăsat totul şi am revenit în Portugalia.”

Europa Liberă: Şi s-a dezamăgit prietenul?

Sergiu Școlnîi: „Şi eu m-am dezamăgit. Foarte mulţi prieteni au încercat şi s-au dezamăgit din cauza corupţiei moldoveneşti. Nu-mi place să vorbesc despre acest lucru, dar s-a dezamăgit multă lume în privinţa aceasta. Şi eu m-am dezamăgit foarte mult când am fost cu prietenul. Au fost acum mulţi guvernanţi din Moldova şi ne-au chemat să investim în Moldova, promit credite, dar lumea nu prea crede în toate aceste promisiuni, se teme să investească în Moldova.”

Europa Liberă: Te întrebam care este atitudinea celui de la putere faţă de omul simplu acolo, în Portugalia?

Sergiu Școlnîi: „Politicienii de aici se străduiesc să îndeplinească promisiunile făcute. Eu consider că aici e alta atitudinea politicienilor. Acum e criză, tot vorbesc de rău şi despre politicienii de aici din cauza crizei din toată Europa, nu numai din Portugalia, dar oricum atitudinea e alta. Eu consider că aici e altă atitudine. Aici totul e bun, nimic nu e rău. Drumurile sunt bune, ai un trai decent, ai salariu bun, de zece ori mai mare faţă de cel din Moldova.”

Europa Liberă: Localnicii nu sunt supăraţi pe voi că le-aţi luat locurile de muncă, că sunteţi voi plătiţi în locul lor? Pentru că este şomaj şi în Portugalia, băştinaşii nu au reproşuri la adresa moldovenilor?

Sergiu Școlnîi: „Am fost foarte bine primiţi aici. Pe parcursul acestor ani, nu am avut neplăceri, să vină cineva să-mi spună: „De ce aţi veni la noi, că ne-aţi luat locurile de muncă?”. Din contra, ei sunt mulţumiţi de noi, că am venit aici şi le-am ridicat nivelul de trai. Noi am venit aici şi am făcut lucruri pe care ei nu le fac. La construcţie, în diferite domenii sunt mai mulţi emigranţi. Nimeni până acum nu mi-a reproşat. Din contra, ei ajută foarte mult emigranţii.”

Europa Liberă: Şi portughezii au migrat, dar au revenit în ţară. Moldovenii mai zăbovesc. Deocamdată, ai spus, eziţi, nu ştii dacă revii.

Sergiu Școlnîi: „Ei au revenit într-un procent foarte mic. Au şi ei peste un milion de emigranţi.”

*

Un alt migrant – o altă poveste. Victoria Grosu, originară din satul Lozova, raionul Strășeni, a plecat din Moldova acum nouă ani. În 2005 a abandonat studiile, dezamăgită profund de sistemul de învățământ universitar, dar și pentru că nu a mai vrut să stea la întreținerea părinților care munceau în Italia. S-a încăpățânat și a plecat în Spania la un prieten. După aproape patru ani de ședere acolo, a primit permisul de muncă. În 2010 în Spania s-a făcut simțită criza care a afectat foarte mult emigranții, moment în care Victoria Grosu s-a mutat la Roma. Ea spune că spaniolii, ca și italienii, cu mici excepții, nu au prejudecăți față de imigranți, sunt receptivi, curioși să cunoască cultura fiecărei națiuni cu care vin în contact. Iată cum își amintește ea despărțirea de Moldova.

Victoria Grosu: „E dureroasă despărţirea de locul natal, de locul în care ai crescut cu oamenii dragi, cu oamenii cu care te-ai dezvoltat, pe care i-ai văzut zi de zi şi la un moment dat te-ai rupt de ei. Pentru mine personal despărţirea de casă a însemnat, în primul rând despărţirea de mama, de tata, despărţirea de surori, de prieteni, de copilărie. S-a început o altă istorie, o altă viaţă a noastră, printre străini, care la început nu a fost uşoară, ca oricare început, chiar foarte grea. Dar am reuşit pentru că noi, moldovenii, suntem un popor care ne adaptăm foarte bine. S-au adaptat în Siberia strămoşii noştri, ne-am adaptat noi în Europa şi în America, şi în Australia, şi în toate colţurile lumii. Pentru că aşa suntem lăsaţi de la natură, să ne adaptăm cu toate. Dar dorul de casă nu-l stinge nici salariul, nici toate lucrurile pe care ni le putem permite în Europa.”

Europa Liberă: Mulţi dintre cei care au plecat peste hotare o fac pentru a munci acolo, pentru a-şi clădi un trai mai bun. Şi de aceea şi eforturile lor de a se integra în societatea adoptivă sunt mult mai mari. Voi credeţi că banii pe care i-aţi câştigat, aceste remitenţe pe care le-aţi redirecţionat către Moldova au salvat statul, familia?

Victoria Grosu: „Dacă l-au salvat nu ştiu. Dacă au contribuit la aceasta în mare parte, da. Pentru că banii trimişi de noi, cei care ne aflăm la muncă peste hotare, s-au cheltuit în Moldova, au avut o contribuţie în bugetul statului, au rămas acolo. Pot să spun hotărâtă că da, am influenţat şi am ajutat Moldova cu banii trimişi de peste hotare.”

Europa Liberă: Moldova pe care aţi lăsat-o când aţi plecat în străinătate e şi Moldova de azi?

Victoria Grosu: „În mare parte, da. Cu regret şi cu mare amar în suflet, cu mare amar pe limbă chiar vă spun, în mare parte, da. Unicul lucru care s-a schimbat a fost evenimentul mare care a avut loc în acest an – semnarea Acordului de Liber Schimb şi primul pas spre Europa. În aceasta văd eu unica schimbare. Şi cu mare greu, puţinele, puținele reforme care s-au făcut la concret, adică reparaţia şcolilor, reparaţia câtorva spitale din raioane. Noi ne dorim să se schimbe şi să se repare întregul sistem, de la rădăcină să înceapă schimbarea, restructurarea şi repararea. Noi reparăm un spital, când de fapt toată structura şi tot scheletul e putred.”

Europa Liberă: Care alte reforme ar mai trebui să aducă bunăstare societăţii, moldoveanului, despre care să se vorbească că au dat rezultate şi începe să crească şi încrederea omului simplu în clasa politică că ar avea grijă de problemele lui cotidiene?

Victoria Grosu: „În Moldova problemele trebuie rezolvate de la rădăcină. Când spun rădăcină, mă refer la toate partidele politice care sunt acum la guvernare. Sunt aceeaşi oameni, de fapt, pentru că moldoveanul nostru nu e atât de bine instruit şi informat ca să voteze un partid, el votează o persoană. Dar persoanele acestea, toate, care fac parte din clasa politică de astăzi, sunt aceiaşi oameni de la 1990 încoace. Deci, tot acei care ne-au vândut, ne-au trădat de atâtea ori, datorită cărora noi suntem azi peste hotare, atâţia la număr, nu putem să stăm acasă datorită lor. În Moldova e nevoie de un suflu nou, de un aer nou, de un partid de tineri cu o nouă conştiinţă, chiar cu o nouă mentalitate, care poate să perceapă lumea europeană, lumea civilizată, să schimbe tot.”

Europa Liberă: De ce nu reveniţi voi în Republica Moldova ca să faceţi schimbarea până la capăt, ca să aduceţi suflul acesta european despre care vorbiţi cu atâta încântare, dar pe care, deocamdată, încă nu-l înţeleg cei rămaşi în Moldova?

Victoria Grosu: „Da, nu-l înţeleg acei rămaşi în Moldova, pentru că actuala guvernare e, de fapt, acea care a pus monopol pe Republica Moldova. Și e greu să vii cu o idee nouă din Europa tu, un tânăr, eu, un tânăr sau alţii ca mine, care ar veni acasă de prin

lume şi ar face ceva. Dar frica că unul care are mai mulţi bani şi are sprijinul ştim noi cui, al fraţilor de dincolo de Nistru, îi înăbuşă imediat şi ei sunt puternici prin ameninţări, prin susţinerea Kremlinului. Ne e frică de instabilitatea care e în ţară la noi, pentru că moldovenii, după 23 de ani, cu mare regret spun, încă trăiesc cu nostalgia trecutului, ei încă mai cred că pot resuscita un mort, un cadavru deja putred. Ştiţi cât de dureros mi-e mie să mi se spună că sunt extracomunitară, când, de fapt, ţara mea se află pe teritoriul Europei. E foarte dureros.”

Europa Liberă: Bine, dar se zice că lipsa voastră din Moldova face țara orfană.

Victoria Grosu: „E foarte greu să te întorci acasă, unde nu te aşteaptă nimic. Nici aici nu m-a aşteptat nimeni când am venit, absolut nimeni şi nimic nu mă aştepta, nu ştiam nici limba, o boabă nu ştiam. Dar eram sigură că, dacă vreau să fac ceva, nu mi se împiedică lucrul acesta, nu mi se neagă, mă lasă lumea să fac, dacă vreau să fac. La noi nu ai şansa aceasta. La noi în ţară, cu regret, dacă tu poţi mai mult decât acela care are bani, eşti înăduşit, lichidat.”

Europa Liberă: Şi Victoria Grosu, care de ani buni se află la muncă în Italia cum vede viitorul Republicii Moldova? În următorii patru ani cum vedeţi ţara?

Victoria Grosu: „Următorii patru ani depind de rezultatele de după 30 noiembrie.”

Europa Liberă: O relaţie bună între Chişinău şi Moscova voi cum o vedeţi?

Victoria Grosu: „Eu am prieteni în Moscova şi rude şi ei nu văd cu ochi buni ceea ce face Putin nici în Ucraina, nici în Republica Moldova. Nu mă refer la Transnistria deocamdată. Sunt oameni care înţeleg că nu trebuie să suferim noi, ca cetăţeni, din cauza conducerii. Până chiar şi taică-meu, şi maică-mea au fost cu 15 ani în urmă să muncească în Rusia şi au venit dezamăgiţi, pentru că nici nu le-au plătit măcar, nu au fost remuneraţi pentru lucrul pe care l-au făcut. Cunosc atâtea alte cazuri, persoane care au plecat la muncă şi nici nu s-au mai întors, nu s-au mai găsit. Nu ştiu în câtă siguranţă se simt ei acolo, care e siguranţa pe care poate să ţi-o dea un stat care nu-şi respectă nicio promisiune, nu-şi respectă promisiunile făcute în faţa întregii lumi. Cum ar putea să-şi respecte promisiunile faţă de cetăţenii Republicii Moldova pe care de atâţia ani îi îndobitoceşte? Și, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, când voi putea reveni în Moldova, vă spun că atunci când va începe o schimbare aşa ca în România sau măcar ca în Ucraina, când va fi un lider bun, când în Republica Moldova va veni la conducere un om echilibrat, un om care are coloana vertebrală rigidă şi nu se lasă influenţat de oricare boare de vânt.”

*

Oportunitățile pe care le oferă un loc de muncă în străinătate sunt soluția potrivită pentru cei nemulțumiți de salariul pe care îl primesc în Moldova. Vasile Botnaru a lucrat mai mulți ani ca profesor la școala din Strășeni. Nevoile l-au făcut să ia drumul pribegiei. A plecat ca să revină, dar așa cum susține, mulți sunt acei care vor rămâne pentru totdeauna acolo, în străinătate.

Vasile Botnaru: „Cunosc multe persoane care nu au de gând să se mai întoarcă în Moldova. Sunt cei care au plecat din ţară când aveau în jur de 20 de ani sau au plecat când erau copii, cu părinţii. Aceştia, posibil, vor rămânea pentru totdeauna în străinătate fiindcă Republica Moldova încă nu s-a determinat în vectorul extern. Vom vedea cum se va schimba situația. Eu am stat de vorbă, pe Skype, cu copiii mei şi le-am spus să nu caute în altă parte, fiindcă trebuie să ne facem temele noastre acasă.”

Europa Liberă: Aveţi o şedere de câţi ani în Italia?

Vasile Botnaru: „Vreo zece ani numai în Italia, dar am mai fost şi în alte ţări.”

Europa Liberă: Unde aţi mai fost? În Rusia aţi fost?

Vasile Botnaru: „Nu, Doamne fereşte. Nu mă interesează Rusia. Am făcut armata la ruşi doi ani de zile, în Siberia, Habarovsk, Vladivostok şi m-am săturat de ei. În plus, problemele pe care astăzi la văd cu Rusia mă resping total. Am fost în Israel, Spania, Portugalia, Germania.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră faptul că, după 23 de ani de la proclamarea independenţei, societatea rămâne atât de divizată, inclusiv când vine vorba să se pronunţe încotro Moldova, cu Estul sau cu Vestul? Sondajele arată că aproape 50% sunt pentru ca Moldova să se integreze în Uniunea Europeană, iar alte aproape 50% cred că Moldovei i-ar fi mai bine dacă s-ar apropia de Federaţia Rusă, ar face parte din Uniunea Vamală.

Vasile Botnaru: „Eu am o singură explicaţie. Dacă în şcoala noastră şi pe timpul Uniunii Sovietice, şi în perioada independenţei s-ar fi făcut studii calitative, mai ales la unul dintre cele mai importante obiecte, istoria, fiindcă acesta este, probabil, unicul obiect care formează cetăţeni adevăraţi, dacă lumea ar fi cunoscut istoria bine din temelie, atunci lumea noastră s-ar fi descurcat. Am lucrat în şcoală mulţi ani la rând, am făcut nişte calcule şi am ajuns la concluzia că mai bine de 80% dintre copiii care au absolvit școala în perioada Uniunii Sovietice şi chiar în perioada de după independenţă, nu au făcut carte serioasă, au făcut nişte studii superficiale. Şi acum răspunsul la întrebarea dumneavoastră ar fi un singur cuvânt – ignoranţa. Dacă ar fi oameni cărturari, să cunoască materia de studiu în domeniul istoriei cât de cât, ar fi înţeles ce a reprezentat pentru Moldova regimul rus de la 1812 încoace şi mai ales după 1944 până la declararea independenţei. Dacă ar fi cunoscut ei câte atrocităţi s-au comis pe teritoriul Republicii Moldova din partea regimului ruso-sovieto-bolşevic, atunci lumea ar înţelege. Dar şi aici la Roma, am avut nu o dată multe discuţii cu lume matură, şi ei preferă deseori regimul vechi sovieto-comunist. De ce? Ei mai visează la acele timpuri vechi, când nu au grijă de sine, nu sunt capabili să-şi rezolve întrebările singuri. Ei aşteaptă încă acel regim comunist, partidul, persoane care să-i scoată la lucru, să le pună sapa în mână, să iasă la o anumită oră, să facă un lucru oarecare şi să devină un robot fără griji. Aceasta vor şi acum.”

Europa Liberă: Dar parcă despre moldoveni se zice că ar fi foarte muncitori, gospodari…

Vasile Botnaru: „Fraza aceasta că suntem muncitori cine a spus-o? Parcă nemţii sunt mai leneşi ca noi? Uitaţi-vă ce ţară şi-au construit! Sau italienii, sau alte ţări europene! E o frază inventată nu ştiu de cine. Suntem sclavi în Europa şi la ruşi, e o sclavie adevărată.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă gândiţi să reveniţi în Republica Moldova? Aţi spus că mulţi consângeni de-ai dumneavoastră au abandonat acest gând de a reveni în patrie. Dar în ce condiţii lumea aceasta ar reveni acasă? Unii zic că totuşi Moldovei îi lipseşte pătura de mijloc, care ar ajuta şi mai mult la dezvoltarea ţării. Braţele de muncă s-au dus, exodul de creieri acum se face simțit. Cine edifică statul acesta şi ce viitor poate avea Moldova dacă a rămas orfană, fără de aceşti aproape un milion de oameni care se află la muncă în străinătate? Sau, din contra, poate că aceştia o fac mai prosperă?

Vasile Botnaru: „Ca să se întoarcă în Republica Moldova lumea aşteaptă un avânt economic, ca omul să se poată întoarce în ţară şi să nu aibă acele probleme economice pe care le-a avut de-a lungul acestor 23 de ani de independenţă. Dar mai este o problemă complicată. De exemplu, eu am stat de vorbă cu mulţi tineri şi lume mai în vârstă, şi toţi avem probleme diferite în Republica Moldova, una dintre problemele complicate ar fi corupţia, mai ales în domeniul justiţiei. Aceasta îl aduce pe om la disperare totală şi atunci unica soluție este să plece şi să nu se mai întoarcă. Aţi spus de clasa medie, să se formeze clasa medie în Republica Moldova. Mi-am adus aminte structura socială a Statelor Unite, care pentru mine este un exemplu. Americanii au structură foarte apropiată de ideală, 85% este clasa medie, 2% sunt bogaţi, milionari şi miliardari, cei care au casă, masă, conturi bancare în valoare de sute de mii de dolari, şi doar 13% sunt săraci. Clasa medie de 85%, care există, de exemplu, la americani, la noi lipseşte. Şi nu se va forma niciodată, atâta timp cât va fi această nedreptate socială, nedreptate care e dictată atât de clasa politică, cât şi de justiţie.”

Europa Liberă: Și dacă sunt plecate acele persoane care ştiu să protesteze, să-şi ceară respectarea drepturilor, să ceară respectarea legii, cine rămâne ca să schimbe situaţia în bine în Republica Moldova? Într-un fel vă presăraţi şi dumneavoastră cenuşă pe cap?

Vasile Botnaru: „Fiindcă nu suntem acolo să luptăm pentru drepturile date?”

Europa Liberă: Da.

Vasile Botnaru: „Nu-ţi ajunge putere şi timp în viaţă ca să te ocupi cu problemele acestea. Aceste lucruri ar trebui să le facă clasa politică, partidele care sunt alese. Noi ne ducem la alegeri de fiecare dată cu speranţa că vine o clasă politică care va face această ordine şi în domeniul justiţiei, şi în economie, va lichida corupţia. Dar, din păcate, de fiecare dată, pe parcursul a peste 20 de ani, am văzut că aceste lucruri nu sunt rezolvate, rămân în faza lor, aşa cum au fost percepute încă pe timpuri.”

Europa Liberă: Şi aţi greşit votând?

Vasile Botnaru: „Eu personal nu greşesc votând, dar sunt alţii. Fiindcă sunt o persoană foarte informată, citesc presa, privesc televizorul, sunt o persoană care nu pot fi manipulată.”

Europa Liberă: Dumneavoastră susțineți că sunteţi un om informat. Cetăţeanul de acasă e tot atât de informat ca dumneavoastră? Este greu să alegi grâul de neghină? Cum faci diferenţă între cel care te amăgeşte şi cel care îţi spune adevărul?

Vasile Botnaru: „Cei de acasă au posibilitatea, probabil, dar trebuie să fii pregătit, să ai gustul citirii, să poţi să mai citeşti şi printre rânduri. Dacă nu eşti pregătit, atunci degeaba citeşti. În zadar citeşti un articol, dacă te manipulează.”

Europa Liberă: Domnule Botnaru, cine şi cum poate solidariza societatea moldavă despre care vorbim că e atât de scindată? Pentru că unii discută despre o idee naţională care ar putea să unească populaţia Republicii Moldova. Alţii zic că încă se mai caută o idee în jurul căreia ar putea toţi grămăjoară să spună că Moldova are viitor.

Vasile Botnaru: „Cine ar putea să ne consolideze? Probabil, o

doză mai pronunţată de cărturărie. În al doilea rând, lideri politici care într-adevăr să respecte nişte valori, să respecte buchea legii. În trecut mă gândeam poate în jurul credinţei, în jurul bisericii, dar aici problema e absurdă, fiindcă apar alte probleme destul de complicate şi destul de păcătoase pentru fiecare om, de aceea le lăsăm într-o parte. E greu să spui cum. Probabil ar trebui să se gândească mai bine cei care vin la putere, dacă au interesul să ne unească prin exemplul lor propriu mai mult.”

Europa Liberă: Se creează impresia că deocamdată e mult mai valabil principiul „Divizează şi condu” decât „Uneşte”…

Vasile Botnaru: „Da. Sloganul acesta vine din Roma Antică, dar funcţionează şi acum. Şi cred că cel mai bine operează cu acest slogan partea estică.”

Europa Liberă: Dar o relaţie bună dintre Chişinău şi Moscova credeţi că ar influenţa situaţia din Republica Moldova?

Vasile Botnaru: „Relaţii bune ar trebui să existe. Dar nu ar trebui să rămânem îmbătaţi de faptul că, dacă avem relaţii bune cu ruşii, ei îşi vor schimba obiceiul lor şi vor deveni prieteni cu noi. Fiindcă noi am fost pe parcursul anilor foarte amabili cu dânşii şi vedem în ultimul timp ce s-a schimbat – embargou pentru vinuri, pentru carne, pentru fructe, legume. Ar trebui să facem o concluzie şi să ne căutăm de drumul nostru spre europeni. Fiindcă aici, în Europa, într-adevăr există libertate, democraţie, respect reciproc atât între oamenii simpli, cât şi între contracte, care se stimează, între diferite firme, între diferite asociaţii ş.a.m.d. Rusia de fiecare dată a dat dovadă de neseriozitate sau chiar de nişte apucături mai înapoiate de a te subjuga, de a te ţine veşnic sub călcâiul lor, să le faci politica lor, adică să le fii lor, într-un fel, semisclav.”

Europa Liberă: Ştiţi că foarte mulţi moldoveni îşi câştigă bucata de pâine şi în Federaţia Rusă. Cei care se află acolo văd altfel lucrurile decât dumneavoastră, cei care munciţi în ţările UE.

Vasile Botnaru: „Şi în Europa sunt persoane care muncesc, dar stau cu gândul numai la ruşi, privesc numai canale ruseşti. Eu au venit în Europa, de exemplu, dar nu pot simţi, nu şi-au dezvoltat gustul occidentalismului. Şi cei de la Moscova, care au plecat în Rusia la muncă, am cunoştinţe acolo, nivelul lor e mult scăzut faţă de persoanele care au muncit în Occident, mă refer în primul rând la conceptul filosofic, la conceptul politic. Ei stau mai mult cu gândul la trecut, nu văd prezentul aşa cum este, pentru ei trecutul valorează şi ar fi vrut să se întoarcă în epoca regimului sovieto-comunist.”

Europa Liberă: Ca să tragem o concluzie, începând cu ziua de luni, Moldova cum va arăta?

Vasile Botnaru: „Eu sper că va arăta bine. Sperăm să avem noroc şi să dăm dovadă şi noi, aşa cum au demonstrat românii din dreapta Prutului, în al doilea tur al scrutinului prezidențial, când au ieşit şi au votat în masă un personaj foarte plăcut, un preşedinte nou acceptat şi apreciat de toată lumea. Sper să avem şi noi această surpriză, să ne bucurăm că Moldova şi-a ales o cale corectă, calea spre Occident.”

Europa Liberă: Domnule Botnaru, dar credeţi că, odată cu apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, lucrurile se vor schimba din interior sau că va fi totuşi presiunea Bruxellesului?

Vasile Botnaru: „Filosofic, toate lucrurile se schimbă din interior, începând cu o celulă şi terminând cu un stat. Din interior, noi trebuie să o pornim, dar faptul că avem o susţinere enormă din partea Uniunii Europene e salutabil. Şi chiar trebuie să mulţumim Bruxellesului, conducătorilor de state din Uniunea Europeană pentru că ne susţin, avem grădiniţe renovate, şcoli renovate – toate s-au făcut pe bani europeni. Primul lucru pe care trebuie să-l facem în ţară este ordinea. Iar ordinea trebuie să înceapă de la ordinea lingvistică, eu, ca cetăţean, când mă întorc să mă simt confortabil la mine acasă. Când vin în Moldova, mă simt în disconfort anume de la problema lingvistică, am certuri pe stradă în Străşeni, în Chişinău, unde mă duc, cu populaţia de altă etnie, care nu că îmi reproşează, dar îmi bagă degetul în suflet şi îmi spune: „Говори на русском!”. Pe mine lucrurile acestea mă deranjează, fiindcă clasa politică nu vrea să le rezolve, se teme că poate pierde electoratul în condiţiile acestea.”

Europa Liberă: Dar ordine ce ar mai însemna? În afară de problema lingvistică şi cea identitară?

Vasile Botnaru: „Ordinea în domeniul jurisprudenţei, în domeniul justiţiei, în primul rând. Orice probleme aş avea cu un vecin, cu statul, cu o întreprindere, într-o afacere, într-un conflict cât de mic, eu să merg în instanţă şi să ştiu că dreptatea, dacă mă simt cu adevăr, cu dreptate, judecătorul va bate cu ciocanul pentru adevăr şi pentru dreptate, dar nu pentru cel care pune banul pe masă sau îl bagă în buzunar. Aceste două lucruri sunt foarte importante pentru mine, eu aşa le văd acum. Referitor la economie, economia este un tăvălug mare care greu se porneşte şi greu se opreşte. Noi nu l-am pornit încă. Ne va ajuta Uniunea Europeană să-l pornim, să construim fabrici, întreprinderi, să punem oamenii la muncă, să oferim locuri de muncă bine plătite. Dar până la economie aceste lucruri ar trebui în primul rând făcute, ca omul să aibă încredere în stat, în preşedinte, în Parlament, în structurile judiciare pe care le avem în republică.”

*

Să amintim că migranții transferă acasă anual peste 1,5 miliarde de dolari, contrar pronosticurilor pesimiste privind posibila diminuare a sumei din cauza crizei din țările occidentale. Anul trecut, de exemplu, remitențele au fost de peste 24 la sută din produsul intern brut. Ca urmare, Republica Moldova a ocupat locul cinci printre economiile cele mai dependente de transferurile făcute de muncitorii migranți, într-un clasament realizat de Organizația Internațională a Muncii. Pentru a-i motiva pe migranții moldoveni să se întoarcă acasă, guvernul a lansat programul „PARE 1+1”, program care le propune să-și deschidă o afacere acasă, iar la banii investiți statul adaogă o sumă identică, dublându-se capitalul inițial.