Moldova a votat duminică - partidele pro-europene au câştigat o majoritate suficientă pentru a vorbi de o victorie şi de a anunţa începerea negocierilor în vederea formării unei alianţe. Partidul Socialiştilor a ieşit însă partidul cel mai puternic – o performanţă pentru un acest partid cu o conducere nouă, fost comunistă (Igor Dodon, Zinaida Greceanîi), şi continuă să planeze întrebarea: ce-ar fi fost dacă partidului „Patria” nu era scos din cursa electorală cu o zi înainte de alegeri?
O primă concluzie a fost formulată de cei care s-au uitat mai atent pe cum s-a votat în capitala – aici de altfel în premieră s-a înregistrat şi cea mai înaltă prezenţă. Liberalii nu mai reprezintă forţa politică preferată de locuitorii Chişinăului.
Ei au luat 19 la sută, mai mult ca oriunde în altă parte, dar mai puţin ca socialiştii lui Igor Dodon, care au fost votaţi de 24 la sută.
Diferenţa i-a şi făcut pe unii să anticipeze că dacă şi-ar dori la viitorul scrutin local funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon ar fi candidatul cu prima şansă. În comentariile mai alarmiste răzbate ideea că proeuropenele au câştigat republica, dar ar putea pierde capitala.
O altă concluzie ar fi că socialiştii i-au substituit pe comunişti în preferinţele alegătorilor în mai toate raioanele considerate altădată fief-uri ale PCRM-ului. Schimbarea s-ar datora nu doar comportamentului total diferit faţă de alte campanii al comuniştilor, ci şi fenomenului „Partidul Comunist Reformator”, precum şi scoaterii unui actor politic relevant - Partidul Patria - din competiţia electorală.
Astfel, Autonomia Găgăuză a fost câştigată de Igor Dodon cu tocmai 57 la sută din voturi. La Bălţi, l-au votat 42 la sută, la Taraclia - 38, iar la Răşcani, Basarabească, Briceni şi Ocniţa – 35 şi, respectiv, 33, 30, 29 la sută. Electoratul comunist care nu mai e mulţumit de prestaţia PCRM a mers, aşadar, spre socialişti. La fel, se pare că o parte a electoratului comunist a confundat PCRM-ul cu Partidul Comunist Reformator. „Clona” PCRM-ului a acumulat în raioanele respective procentaje capabile s-o propulseze în Parlament şi doar scorurile infime din localităţi cu vot preponderent de dreapta i-a împiedicat pe reformatorii comunişti să atingă pragul electoral.
Comuniştii lui Vladimir Voronin şi-au păstrat loialitatea electoratului în foarte puţine localităţi dominate altădată. Dubăsari este una din ele şi acolo comuniştii au fost votaţi de 40 la sută din alegători.
Liberal-democraţii au un electorat fidel în Ialoveni, Cantemir, Orhei, Criuleni, Străşeni şi Teleneşti, unde au fost votaţi de aproximativ un sfert din participanţi la scrutin. În Găgăuzia, însă, formaţiunea lui Vlad Filat nu a acumulat nici 2 la sută din sufragii. La fel, de o popularitate mică se bucură liberal-democraţii la Bălţi, Taraclia, Briceni sau Dubăsari, adică în localităţile unde socialiştii au învins detaşat.
Democraţii au câştigat Nisporeni-ul cu 40 la sută şi au mai fost votaţi masiv în Rezina, Şoldăneşti şi Orheiul. În rest, mai peste tot au luat între 10 şi 20, cu excepţia raionului Taraclia, unde abia de a trecut pragul electoral.
Comisia Electorală Centrală promite să vină cu un prim bilanţ definitiv mâine dimineaţa, acestea fiind date rezultate din procesarea a 98 la sută din sufragii.
Nu se ştie deocamdată cum a votat diaspora. Dar dacă asta se va putea afla până la urmă din datele CEC, atunci în lipsa exit-pollurilor structura socio-demografică a populaţiei care a votat nu se va şti nici după efectuarea tuturor analizelor.
