Corupţia rămâne un fenomen atotprezent în ţările post-sovietice şi în cele din Balcani, arată ultimul raport al organizaţiei internaţionale Transparency International privind corupţia în lume. Mai precis, percepţia corupţiei în 175 de ţări, analizate în baza unui set de criterii care la sfârşit constituie baza unui index: ţara cea puţin coruptă are cele mai puţine puncte, ţara cea mai coruptă maximul 100. Iar statele post-sovietice anul acestea se situează toate bine sub 50, cu excepţia Georgiei, pe locul 53.
Svetlana Saviţkaia, coordonatoarea secţiei dedicate spaţiului post sovietic, constată o stagnare a situaţiei, cu îmbunătăţiri atât de mici în cazul unor ţări precum Kazahstan sau Kârgâzstan, încât nu pot fi luate în considerare. Iar această stagnare, continuă Saviţkaia, este îngrijorătoare.
Clasarea bună a Georgiei în raport cu restul „lumii post sovietice” se explică printr-o serie de reforme care au mărit transparenţa şi eficienţa guvernului. Dar lucrul cel mai important, crede Svetlana Saviţkaia, este că s-a început lupta cu corupţia la nivel înalt. Situată pe locul 53, Georgia a depăşit ţări din UE precum Cehia şi Slovacia.
Moldova se situează pe locul 103, urmată de Rusia pe locul 136 şi Ucraina pe locul 142.
Svetlana Saviţkaia nu uită să amintească de faptul că în ultimul an, în Ucraina s-a adoptat un pachet bun de legi anticorupţie care ar putea reduce corupţia dacă est aplicat consecvent.
Vecinul vestic al Republicii Moldova, România se regăseşte pe locul 76, în compania Italiei, Greciei şi Bulgariei sau la coada listei cu ţările membre în Uniunea Europeană, unde pe lângă noi membri ca România şi Bulgaria se regăseşte şi o ţară fondatoare a Uniunii Europene, Italia.
Potrivit Indexului percepţiei corupţiei, Danemarca este considerată ţara cu cel mai mic nivel de corupţie, iar lista este închisă de Coreea de Nord şi Somalia.
