La Chişinău începe astăzi ce-a de-a 10-a ediţie a Conferinţei Naţionale Anticorupţie, o reuniune cu genericul „Rupeţi lanţul corupţiei” organizată anual de către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Ce se doreşte de la un asemenea for şi în ce măsură CNA şi societatea capătă mai multă fermitate în împotriva corupţiei datorită unor asemenea reuniuni?
O convorbire cu acest prilej cu directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.
Europa Liberă: A 10-a ediţie a Conferinţei Naţionale Anticorupţie, o reuniune anuală organizată de către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Am citit că formatul reuniunii, cum este obişnuit să se spună acum, va fi unul deosebit, inedit în acest an. Ce va include această conferinţă acum şi de ce va fi mai deosebită?
Cristina Ţărnă: „În primul rând este a 10-a ediție a acestei conferințe; ea este dedicată Zilei Internaționale Anticorupție. Ziua Internațională Anticorupție a fost decretată de ONU în anul 2004, exact la un an de când a fost semnată Convenția ONU împotriva corupției care este primul standard la nivel mondial împotriva acestui flagel.
Moldova este printre țările care poate să spună că a organizat asemenea conferințe în fiecare an de când a fost declarată Ziua Internațională Anticorupție și anul acesta este deja a zecea ediție. Au existat mai multe motive pentru care s-a decis să facem un format diferit anul acesta față de anii precedenți. Conferința va dura nu o zi, ci aproape trei zile.
Ținând cont de faptul că suntem acum imediat după alegeri și urmează să fie creat un nou Guvern, să fie scris un nou program de guvernare, iar corupția este una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea noastră, ne-am gândit să lărgim forul discuțiilor și să aducem experți de calitate din societatea civilă, pentru ca să ajungem la niște concluzii și recomandări bune pe care am putea să le transmitem clasei politice pentru a le avea în vederea atunci când vor formula programul de guvernare.
Aspectele care vor fi puse în discuție azi includ: angajamentele R. Moldova din perspectivă guvernamentală, perspectivă ONU, UE, perspectivă a societății civile. Se va discuta de asemenea percepția corupției și mesajele politice de soluționare a ei. Având în vedere că acum în campania electorală este în vogă această temă - să explice cum vor lupta cu corupția - e important ca politicienii să nu uite ce au promis și să se țină de cuvânt atunci când ajung la guvernare. Se va discuta subiectul prevenirii corupției pe larg și, desigur, că felul în care este implementată strategia națională anticorupție.
În următoarele două zile o să punem în discuție domeniile care, potrivit sondajelor, sunt cele mai afectate de corupție în Republica Moldova și anume - corupția judiciară și corupția politică. Sunt două ateliere de lucru care vor dura a câte o jumătate de zi fiecare, precum și al treilea atelier de lucru dedicat problemelor sau provocărilor agențiilor anticorupție, deci cele care trebuie să facă față și care au anumite dificultăți. În ultima zi, deci în ziua a treia, ne vom aduna pentru a face totalurile celor trei zile de discuții și vor fi validate concluziile și recomandările acestei conferințe.”
Europa Liberă: Este totuși a 10-a ediție a acestei conferințe. Dacă ne uităm retrospectiv, ce s-a mai schimbat principal în Moldova atât timp cât s-au perindat aceste ediții?
Cristina Ţărnă: „Conferința oferă doar un for de discuții în fiecare an, nu este nici o metodă de a preveni, nici o metodă de a combate corupția, ci este o modalitate de a analiza și de a încerca să punem în valoare resursele intelectuale naționale sau internaționale pentru a vedea ce putem face mai departe.
Dacă ne uităm la nivelul percepției corupției, acum zece ani indicele constituia undeva 2,4 puncte sau, dacă transformăm conform noilor metodologii, este de douăzeci și patru de puncte. Iar anul acesta indicele este 38, deci a fost un salt oricum. Eu nu vreau să spun că este un salt considerabil, dar oricum nu avem regres sub nivelul indicelor anului 2004. Avansăm lent, dar important e că nu dăm înapoi în domeniul luptei împotriva corupției.”
Europa Liberă: Se tot spune acum, dna Țărnă, că dacă noua guvernare nu va face dovadă că luptă eficient cu corupția, atunci va pierde cu totul încrederea partenerilor de dezvoltare. De obicei când se spune asta, se înțelege că Occidentul așteaptă dosare răsunătoare, demnitari prinși care să fie și condamnați. Dar cum înțeleg instituțiile menite să lupte cu acest fenomen, cum înțeleg ele această sarcină, ce ar trebui să facă din ceea ce nu s-a făcut poate până acum?
Cristina Ţărnă: „E un lucru pe cât de simplu, pe atât de complicat să-l discutăm. Centru Național Anticorupție a trecut printr-un proces de reformă la sfârșitul anului 2012, pentru ca la scurt timp să fie modificată această formulă tocmai pe motiv că au început să apară dosarele răsunătoare pe care lumea le-a tot așteptat. A fost o perioadă politică și geopolitică complicată în care dosarele răsunătoare ar fi putut însemna și deturnarea cursului european al țării, ar fi putut însemna mai multe lucruri.
Dar odată cu o claritate politică în față, o dată cu semnarea angajamentelor de către Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care spune că urmează să se revină la garanțiile de independență ale Centrului Național Anticorupție e foarte clar că dosarele răsunătoare înseamnă în primul rând garanții de independență față de cel care te aștepți să lucreze asupra lor.
Avem în față reforma Procuraturii care durează deja de mai bine de douăzeci de ani în Republica Moldova, dar fără de care lupta cu corupția este o iluzie, pentru că dosarele le transmit în judecată procurorii. E foarte mult de lucru și pe segmentul justiției, deși se fac lucruri, e foarte greu să vezi rezultate peste noapte.
Dar eu acum am să vorbesc în calitate de cetățean, nu de director adjunct al Centrului Național Anticorupție: sincer, eu aștept foarte mult să văd presiuni directe din partea Uniunii Europene asupra guvernanților noștri, ca să se țină de angajamentele pe care și le-au asumat în dialogul cu Uniunea Europeană, eu aștept să văd cum politicienii noștri vor începe să aibă o maturitate și o atitudine total diferită atunci când se investighează un caz de corupție la nivel înalt și să nu să se mai asocieze cu persoana bănuită sau învinuită, ci la fel cum, dacă ne uităm în România, să se facă o anchetă și să așteptăm, să vedem ce va spune justiția. Nu se lansează acuzații.
E foarte greu, dar trebuie să înduri și e o atitudine obișnuită în Europa, la demnitarii europeni. Dar dacă faci reforme în domeniul organelor de drept, a justiției, a Procuraturii, atunci trebuie și să ai încredere în reformele pe care le faci, și trebuie să te supui mecanismelor care încep să se declanșeze în momentul în care ai făcut anumite reforme. Dar dacă tot tu apoi le critici, prin asta le compromiți, compromiți și încrederea oamenilor în ceea ce ai făcut pentru a le reforma - eu asta îmi doresc de fapt și eu cred că asta este provocarea principală care ne așteaptă înainte. Presiunile europene și maturitatea clasei politice în a ne demonstra nouă cetățenilor o cu totul altă atitudine, alt fel de toleranță față de instrumentarea dosarelor penale, neimplicarea și respectul față de mersul anchetei.”
Europa Liberă: Cincizeci de panouri, cu diferite mesaje anticorupţie, au fost montate în raza Capitalei, vizând cele mai afectate domenii: justiţia, sănătatea, educaţia, pădurile, apa, drumurile - citesc acum din comunicatul privitor la eveniment. Asemenea lucruri au avut efect cât de cât cuantificabil în trecut?
Cristina Ţărnă: „Este o campanie lansată de Organizația Națiunilor Unite, este o campanie la nivel mondial. Filozofia companiei a fost preluată de noi, am tradus, ni s-a părut o campanie bună care îi face pe oameni să se gândească la faptul că atunci când fie se dedică actelor de corupție, fie când rămân indiferenți - corupția oricum îi vizează pe fiecare și lovește într-o valoare importantă pentru fiecare din noi. Fie lovește în calitatea studiilor copiilor noștri, fie lovește în sănătatea noastră, în apa potabilă, în mediul înconjurător pe care îl avem noi, lovește în drumurile care ne strică mașinile dacă nu sunt bine reparate etc.
Scopul acestei campanii până la urmă este să îndemne oamenii să sune la linia națională anticorupție 0 800 55555, de aici și sloganul companiei din acest an propusă de ONU „Rupeți lanțul corupției”. Nu putem să spunem care este efectul panourilor, deoarece au început să fie instalate abia ieri. Să vedem într-un an dacă crește numărul apelurilor, dacă crește nivelul de conștientizare a oamenilor și dacă scade toleranță față de fenomenul corupției, asta o să vedem în sondaje.”
