Autoritățile moldovene spun că au descoperit cel puțin trei tentative de contrabandă cu materiale radioactive în ultimii patru ani, lucrând împreună cu Biroul Federal de Investigații din Statele Unite, FBI. Cel mai recent caz a fost dat publicității marți. Inspectoratul General al Poliției a spus că a reținut și cercetează penal 7 presupuși contrabandiști pentru transportarea materiei prime utilizată în scopuri nucleare. Ei ar fi introdus în țară din Federația Rusă 205 grame de uraniu pe care doreau să-l vândă. Valentina Basiul s-a interesat ce se întâmplă de obicei cu materialele periculoase confiscate în asemenea cazuri. A aflat, de exemplu, că 10 kilograme de mercur confiscate anul trecut se mai păstrează și astăzi la Academia de Științe, care nu poate scăpa de ele.
În încercarea de a afla ce poţi face cu 200 de grame de uraniu şi cu un kilogram de mercur şi în ce condiţii trebuie păstrată o astfel de marfa, Europa Liberă a aflat că anul trecut poliţia a dus la Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe peste 10 kilograme de mercur confiscat de la contrabandişti pentru a stabili autenticitatea lui. Directorul instituţiei Tudor Lupaşcu a declarat că după verificări, mercurul a fost depozitat la institut şi că există un act de predare-primire.
„Câte kilograme nu pot să vă spun acum, cred că vreo 10 kilograme la sigur sau poate 15 kilograme. A rămas la noi că ei chipurile nu au unde îl păstra”.
Managerul Institutului de Chimie afirmă că nu are nevoie de acest mercur şi că dacă ar putea să-l vândă oficial, ar face-o neîntârziat: „Să-l realizăm poftim, să-l vindem unei întreprinderi care foloseşte mercur oficializat, are licenţă de producere, îl dăm că nu avem posibilităţi să-l ţinem în depozit. Procedura oficială nu ştiu cum ar fi, dar cred că în mod legal s-ar putea soluţiona problema, doar nu se foloseşte nimeni de dânsul”.
Dar are voie Institutul de Chimie să vândă substanţa sechestrată transmisă spre păstrare? L-am întrebat pe Şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov. Procurorul a spus că nu cunoaşte detaliile acestui caz, chiar dacă s-a ocupat în ultimii ani de mai multe dosare de contrabandă cu mercur şi uraniu.
El spune că în general substanțele periculoase confiscate de oamenii legii trebuie să fie nimicite, iar acest lucru îl decide instanţa de judecată. Totodată, organul de urmărire penală poate transmite spre păstrare loturile confiscate altor instituții de stat, dar ultimul cuvânt îi aparține însă instanţei.
Corneliu Bratunov îşi aduce aminte de un alt dosar, în care responsabil de nimicirea mercurului de contrabandă a fost declarat de către magistraţi Ministerul Mediului. „Iarăşi avem probleme că ei caută soluţii şi metode de nimicire”.
Nu doar distrugerea substanțelor periculoase le dă dureri de cap oamenilor legii din Moldova, dar şi detectarea lor. La ultima operaţiune de reţinere a grupării bănuite de contrabandă cu substanțe radioactive au participat şi ofiţerii Biroului Federal de Investigații din Statele Unite. Şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale a povestit că în Moldova sunt detectoare de substanţe radioactive, dar în ultimele trei situaţii a apelat la tehnologia şi experienţa FBI.
„Ei sunt mai avansaţi în tehnologiile acestea şi am apelat la ajutorul tehnic. Ei au oricum baza de date pe care putem s-o folosim pentru a compara aceste bucăţi de uraniu cu alte substanţe care au fost ridicate în alte ţări, de exemplu”.
Oamenii legii din Moldova bănuiesc că uraniul şi mercurul urmau să fie comercializate celor care au intenţia de a confecţiona bombe murdare. Anchetatorii presupun că bănuiţii ar fi adus substanțele periculoase prin regiunea transnistreană, considerată gaura neagră a Europei.
