Consiliul Național de Participare a calculat că în perioada 2012-2014 cel puțin o treime din deciziile de guvern n-au trecut prin mecanismul de consultări publice, în timp ce controlului anticorupție au fost supuse numai 15 la sută din proiecte. Relatează Valentina Basiul.
Autorii studiului afirmă că un proiect de decizie din trei nu a fost publicat şi consultat cu opinia publică înainte de elaborare şi adoptare. De asemenea, multe proiecte de hotărâri au apărut pe agenda executivului chiar în ziua şedinţei. O altă concluzie e că un număr destul de mare din proiectele adoptate fără consultare publică au vizat finanţele publice, provocând ulterior adevărate scandaluri. Un exemplu este iertarea de datorii faţă de bugetul de stat a unei companii de construcţii ce a restaurat o mănăstire.
Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional pentru Participare, Sergiu Ostaf, multe proiecte importante sunt iniţiate de deputaţi, iar în interpretarea guvernului iniţiativele legislative ale parlamentarilor trimise spre avizare nu sunt supuse consultărilor publice:
„Guvernul şi parlamentarii au inventat o cale de a evita transparenţa decizională. Am văzut multiple cazuri când aceste proiecte de legi erau atât de importante încât schimbau regulile de joc în anumite industrii, în anumite domenii de activitate”.
În opinia lui Sergiu Ostaf, actualul sistem de consultare publică este unul depăşit. Portalul Particip.gov.md, unde sunt postate toate documentele supuse consultării publice, este fie greu de utilizat pentru necunoscători, fie de multe ori nu funcţionează. Totodată, preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare spune că cetăţeanul obişnuit trebuie să lupte cu birocraţia pentru a putea participa la procesul decizional.
„Concluzia mea în sensul acesta este că elitele politice nu doresc împuternicirea cetăţenilor în participarea la actul normativ. Sunt anumite norme care sunt importante şi necesare în activitatea guvernului, însă acestea nu sunt suficient de complete. În momentul în care un organ nu a respectat cerinţa de transparenţă, pentru a sancţiona fie că acea persoană, fie că acea instituţie responsabilă de încălcare, cetăţeanul trebuie să se adreseze în instanţa de judecată ca să-i fie recunoscut acest drept de a participa în procesul decizional”.
Expertul mai constată că toate aceste elemente afectează încrederea cetăţenilor în administraţia publică. Sergiu Ostaf a spus că cei din Consiliul Naţional pentru Participare au cerut parlamentului şi guvernului să repare carenţele legislative, doar că în ultimele 8-9 luni autorităţile nu mai răspund la astfel de demersuri.
Solicitaţi de Europa Liberă, reprezentanţii Biroului comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului au afirmat că urmează să analizeze datele raportului Consiliului Naţional de Participare şi vor oferi un comentariu imediat ce va finalizat raportul de monitorizare privind asigurarea transparenţei decizionale, elaborat de Cancelaria de Stat.