Viorel Gherciu: „Dacă vorbim de anumite servicii sau produse pe care antreprenorul planifică să le plaseze pe piaţă sau să acceseze piaţa Uniunii Europene, atunci trebuie să se documenteze mai întâi care sunt cerinţele în ţara dată, care sunt certificatele solicitate, care sunt cerinţele faţă de calitatea acestui produs şi bineînţeles, care este preţul ce i se oferă pentru acest produs. Ulterior, rămâne să decidă dacă îl interesează această piaţă şi ce îl va costa ca să se conformeze cerinţelor acestei pieţe.”
Europa Liberă: Domnule Gherciu, de multe ori, producătorii agricoli se tem să acceseze piaţa Uniunii Europene, spunând că e mare concurenţa acolo, competitivitatea. Cum credeţi dumneavoastră, sunt gata producătorii moldoveni să facă faţă concurenţei de acolo şi e chiar atât de mare concurenţa?
Viorel Gherciu: „Eu cred că sunt gata să facă faţă concurenţei de acolo şi deja 53% din exporturile din Republica Moldova sunt îndreptate către piaţa Uniunii Europene, ceea ce şi demonstrează că pot face faţă acestor cerinţe. Chiar dacă sunt înaintate cerinţe noi, totul este spre binele producătorului, exportatorului, deoarece, în fine, devine mai competitiv şi făcând faţă cerinţelor unei pieţe mai capricioase, este întotdeauna gata pentru a cuceri noi pieţe, pentru a diversifica riscurile şi de a nu depinde totalmente de o singură piaţă.”
Europa Liberă: Zilele trecute a fost anunţat că producătorii agricoli din Republica Moldova vor putea exporta o cantitate mai mare de fructe în Uniunea Europeană, faţă de cât era prevăzut în Acordul de Asociere. Pentru că intraţi zilnic în contact cu agricultorii moldoveni, bănuiesc, va reuşi Republica Moldova să exporte, iată de exemplu, 40 de mii de tone pentru mere?
Viorel Gherciu: „Cred că da şi cred că cantităţile pot fi majorate, dar mai rămâne ca agricultorii din Republica Moldova să se conformeze cerinţelor pieţei. Recent, am prezentat rezultatele unui studiu privind oportunităţile de export la produsele ecologice din Republica Moldova. Această piaţă este într-o continuă creştere şi la ziua de astăzi cererea nu este acoperită.
Este o şansă, o oportunitate pentru producătorii din Republica Moldova, ca să se lanseze anume pe acest segment. Evident, pentru aceasta este important ca să atragem tehnologii, este important ca să avem capacităţi de a pune pe picioare această producere a produselor ecologice, într-un mod cât mai corect. Şi atunci, vom avea nişte contacte sigure, de lungă durată şi bine plătite.
Cred că este foarte binevenit şi important că acum Uniunea Europeană a deschis această piaţă enormă, practic de jumătate de miliard de consumatori cu o capacitate de cumpărare sporită, ceea ce este foarte important, care pot să-şi permită să plătească un preţ decent pentru produsele pe care le cumpără.
Cred că în aceste condiţii este important să revedem strategiile prioritare de dezvoltare, este important să modernizăm sectorul agricol în direcţia corectă, ca să facem faţă şi să răspundem la cerinţele pieţei.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, din 2003 oferiţi consultanţă agricultorilor moldoveni, 75% dintre beneficiarii asociaţiei obşteşti pe care o conduceţi sunt agricultori. Din câte ştiu, aţi oferit asistenţă inclusiv moldovenilor care au fost în afara ţării şi au vrut să revină acasă şi să deschidă aici o afacere, care sunt întrebările, cele mai frecvente probleme sau provocări pe care le întâmpină oamenii?
Viorel Gherciu: „Insuficienţa de resurse financiare, necunoaşterea particularităţilor gestionării afacerii. De multe ori, dificultăţi sunt în ceea ce priveşte tehnologia de producere a unui sau altui produs, este şi insuficienţa gajului.”
Europa Liberă: Totuşi, este o diferenţă, de exemplu cum este susţinută o afacere în sectorul rural în Republica Moldova şi cum este susţinută, de exemplu, în Uniunea Europeană?
Viorel Gherciu: „Este o diferenţă foarte mare. Eu de mult am menţionat că agricultorii din Republica Moldova, antreprenorii din zona rurală sunt în condiţii inegale cu antreprenorii din zonele rurale din Uniunea Europeană, deoarece suportul de care beneficiază agricultorii din Uniunea Europeană, antreprenorii din zonele rurale, este un suport mult mai masiv. Şi dacă ar fi să luăm în consideraţie care sunt costurile la o investiţie, să zicem într-o fermă agricolă, într-o seră, într-o plantaţie multianuală, aceste cheltuieli sunt acoperite de cel puţin 50% în Uniunea Europeană.
De asemenea, este o gamă largă de subvenţii la hectar, la volumul de produse. În special, este subvenţionată agricultura ecologică. Sunt un şir de instrumente, de stimulente pentru agricultori, pentru antreprenorii din zonele rurale. Sper că odată cu iniţierea asistenţei Uniunii Europene mai masive şi implicit direcţionate pentru dezvoltarea rurală, deci acest program EMPARD, aceste finanţări vor fi disponibile şi agricultorilor din Republica Moldova. Aceste subvenţii care au fost oferite în ultimii ani, ele sunt binevenite, dar nu sunt suficiente. Nu toţi cei care îşi doresc să facă o investiţie sau au făcut-o, nu toţi au putut să beneficieze de acest suport, din cauza insuficienţei fondurilor alocate pentru aceste activităţi.”
Europa Liberă: De exemplu, chiar şi în cazul ajutoarelor care vin prin cadrul programului ENPARD, presupune că agricultorii din Republica Moldova ar trebui să se asocieze. E ştiut, unde-i unul nu-i putere, unde-s doi, trei, patru, cinci- puterea creşte. Ce am observat eu este că agricultorii moldoveni totuşi nu se grăbesc să se asocieze, de ce?
Viorel Gherciu: „Aţi observat corect. Este neîncrederea în parteneri, sunt rămăşiţele sistemului sovietic, de la acele gospodării colective care şi-au lăsat amprenta. Pe parcurs, dezvoltând fiecare întreprindere individual, este important ca agricultorii, antreprenorii să înţeleagă că numai prin asociere este posibil ca să diminuezi costurile şi să utilizezi în acest mod resursele disponibile cât mai eficient. Este important ca să se includă şi statul în soluţionarea şi motivarea antreprenorilor, agricultorilor, ca să se asocieze.”
Europa Liberă: Pe parcursul anilor, mai mult de zece ani, instruiţi agricultorii moldoveni, oamenii de afaceri din Republica Moldova. Din punctul dumneavoastră de vedere, din observaţiile dumneavoastră, cât de solidari sunt ei unii cu alţii în a împărtăşi, pe parcurs, din cunoştinţele pe care le au, din succesul pe care îl au?
Viorel Gherciu: „Pe parcursul acestor zece ani, oferindu-le consultanţă agricultorilor, am mai organizat şi vizite de studii, vizite de studii şi peste hotare. Am organizat grupuri de producători agricoli din Republica Moldova ca să meargă în România să vadă cum se face agricultura, să meargă în Polonia, în Ungaria. Toate aceste vizite de studiu au fost foarte importante şi utile. Până la urmă am înţeles că este important ca şi pe loc, agricultorii să-şi împărtăşească experienţa cu colegii lor de pe loc, pentru că este de la cine şi este ce de învăţat. Majoritatea sunt deschişi să-şi împărtăşească experienţa şi care a fost cheia succesului în cazul lor.”
