Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „rămâne să vedem aceeași determinare și din partea forțelor politice pro-europene de la Chișinău”


Gheorghe Cojocaru, historian, political analyst, 2009
Gheorghe Cojocaru, historian, political analyst, 2009

Un punct de vedere săptămînal în dialog despre relațiile moldo-române la începutul unui nou ciclu prezidențial în România.

Gheorghe Cojocaru: „În conferința de presă din ajunul încheierii mandatului său la Cotroceni, președintele Traian Băsescu a vorbit despre virgula pe care trebuie s-o pună succesorul său la președinția României pentru a nu lua lucrurile de la capăt, ci pentru a asigura continuitatea în activitatea instituției prezidențiale. Și a punctat și cele mai importante repere care, în opinia sa, ar trebui să fie păstrate pe agenda noului președinte al României, Klaus Iohannis, între care și sprijinul pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe durata mandatului său, Traian Băsescu a văzut tot felul de administrații la Chișinău, adică s-a întâlnit și cu Vladimir Voronin, dar și cu președintele actual, Nicolae Timofti. Ce au însemnat cei zece ani ai săi de mandat pentru relația cu Republica Moldova?

Gheorghe Cojocaru: „După ce a dus România în Uniunea Europeană, dar și până la 2007, Traian Băsescu a vizitat de mai multe ori Chișinăul, unde i-a plăcut să facă băi de mulțime, ca și faimoasele beciuri de la Cricova, încercând să construiască o relație cu președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Relația sa cu Voronin a fost când glacială, când mai caldă, înghețând cu totul, la un moment dat. Dar, în tot acest timp președintele României a susținut majorarea substanțială a numărului de burse de studiu pentru tinerii basarabeni, a pledat pentru lărgirea ajutoarelor acordate Republicii Moldova, a insistat asupra simplificării procedurilor de redobândire a cetățeniei române, a sprijinit apropierea Chișinăului de spațiul european, a construit o relație strânsă cu primarul liberal al capitalei, Dorin Chirtoacă.

După 2009 și până la sfârșitul acestui an, președintele Băsescu a încurajat și a susținut puternic procesul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cursul său european, făcând din acest obiectiv o prioritate a politicii externe românești.”

Europa Liberă: Impresionat probabil de sprijinul pe care i l-au acordat mereu cetățenii Republicii Moldova, Traian Băsescu declara că, după expirarea mandatului, ar putea candida la o funcție importantă în Republica Moldova. Ar putea fi oare interesat ex-președintele român de o nouă carieră politică pe malul stâng al Prutului?

Gheorghe Cojocaru: „Pe toată durata celor două mandate de președinte ale sale, Traian Băsescu s-a bucurat de o largă popularitate în Republica Moldova atât printre oamenii simpli, cât și printre liderii unor partide politice liberal-democrate, pro-europene. Totuși, până în prezent, dacă putem vorbi despre mai multe cazuri de includere a unor oameni din Republica Moldova în viața politică de peste Prut, nu putem aduce vreun exemplu de participare a unor cetățeni români la procesul politic de la Chișinău și, în acest, sens, Traian Băsescu ar putea face o operă de pionierat.”

Europa Liberă: Pe lista impresionantă de preocupări ale președintelui Traian Băsescu, din care dumneavoastră ați citat, figurează și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, a propos, recent fiind semnat acest acord de livrare a gazelor de către partea română, astfel fiind pus în aplicare planul de asistență pentru înfăptuirea acestor măsuri de securitate energetică ...

Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, așa este, iar președintele Klaus Iohannis, în mesajul său inaugural, a făcut cunoscută determinarea sa de a ajuta pe toate planurile Republica Moldova pentru a se integra în Uniunea Europeană. Astfel, din această perspectivă, din perspectiva relațiilor cu Republica Moldova, președintele Iohannis a pus virgula cerută de Traian Băsescu, mai rămâne acum să vedem aceeași determinare și din partea forțelor politice pro-europene de la Chișinău, care au câștigat recentele alegeri parlamentare și care urmează să se pună de acord asupra propriilor semne de punctuație.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG