O formulă populistă, lansată la începutul anului 2014 a stîrnit un val de dezaprobare publică. La conferinţa naţională a Uniunii Creştin-Sociale (bavareze), CSU, din ianuarie, a fost adoptată o declaraţie în care au fost cerute măsuri de contracarare a fenomenului migraţiei. Sloganul nefericit al conservatorilor bavarezi - „Cine înşală, zboară” – vehiculat atunci a fost perceput de către populaţie ca o declaraţie de război contra unor migranţi.
Drept „migranţi ai sărăciei” au fost apostrofaţi, în primul rînd, oameni nevoiaşi din România şi Bulgaria, care, chipurile, ar fi profitori ai legislaţiei sociale din Germania. În acest context, deputatul european conservator, Elmar Brok, după ce a propus amprentarea celor care abuzează de libera circulaţie, a cerut măsuri de a interzice intrarea în Germania a celor găsiţi vinovaţi de fraude sociale.
Contra acestor ieşiri s-au ridicat numeroase voci ale societăţii civile, dar şi politicieni ai diverselor partide politice care au avertizat faţă de generalizări pripite şi faţă de diabolizarea unor categorii de oameni care din motive politice s-au refugiat în Germania.
În declaraţia critică a Societăţii Germano-Române (DRG), de pildă, s-a vorbit, despre o „discriminare pauşală” a românilor şi bulgarilor şi despre „cultivarea unor prejudecăţi xenofobe”, care ascund problemele reale din Uniunea Europeană şi care vin în întîmpinarea unor politicieni ce intenţionează să îngrădească dreptul la libera circulaţie a oamenilor.
În pofida încercărilor de a tempera populismul, xenofobia, prejudecăţile şi formele militante ale unui darwinism social periculos, activişti radicali au pornit o campanie largă de propagandă contra străinilor şi refugiaţilor politici, sosiţi mai ales din zonele de criză, din Siria şi Irak. Sub denumirea Patrioţi europeni contra islamizării Apusului (prescurtat: Pegida), aceştia au reuşit să mobilizeze zeci de mii de manifestanţi care, din octombrie, au început să demonstreze săptămînal pe străzile oraşului est-german Dresda.
Manifestanţii cer limitarea numărului de străini şi înăsprirea legislaţiei azilului politic. S-a găsit din nou un politician creştin-social (bavarez), în persoana fostului ministru federal de interne, Hans-Peter Friedrich, care a lansat, în acest context, un atac dur contra cancelarei Angela Merkel. Friedrich a acuzat-o că ignoră doleanţele poporului şi din cauza aceasta ea a facilitat apariţia şi consolidarea mişcării xenofob-populiste Pegida şi a unei formaţiuni politice eurosceptice.
Astfel de critici, venite din partea unui membru al partidului frate, constituie pentru Angela Merkel o problemă minoră, faţă de marile probleme ale anului 2014 marcat de anexarea Crimeii şi de încercările de aplanare a conflictului din Ucraina.
Rezoluţia Bundestag-ului, din iulie, intitulată: „Sprijinirea perspectivei europene a Republicii Moldova”, ocupă în acest context geopolitic tensionat un loc special.
Cu prilejul adoptării rezoluţiei s-au aflat la Berlin mai mulţi politicieni din Moldova care au participat la două dezbateri publice. În declaraţiile lor, ei au subliniat necesitatea implementării punctelor cuprinse în acordul de asociere cu Uniunea Europeană.
Pentru a dispersa eventuale neînţelegeri, deputatul social-democrat german şi coordonator parlamentar al relaţiilor cu estul Europei, Gernot Erler, a precizat la una din aceste dezbateri că acordul de asociere nu este un echivalent a ceea ce se numeşte proces de aderare la Uniunea Europeană.
