Analiza lui Dan Tapalagă publicată pe site-ul hotnews se ocupă de consecințele pe care atentatele de la Paris le vor avea asupra României și a românilor. Mai întâi, ele au repus pe tapet problema accesului autorităților la unele date personale, adică celebra lege botezată „Big Brother”. Proiectul prevedea, între altele, posibilitatea accesării corespondenței electronice a persoanelor private, în caz de suspiciune teroristă, sau identificarea cu codul numeric personal a celor care își cumpără o cartelă telefonică. Proiectul a fost retras, dar acum chestiunea reintră în dezbatere publică. Dintr-o perspectivă greșită însă, consideră Tapalagă. Este pus în balanță dreptul oricărei persoane la secretul corespondenței și dreptul la viață, adică dreptul de a-i fi apărată viața. „Aceasta va fi marea dezbatere a anilor ce vor urma, scrie Tapalagă: putem avea mai multă securitate, dar tot atât de multă libertate? Renunțăm la unele drepturi pentru a ne proteja? sau luptăm pentru păstrarea intactă a valorilor lumii în care a trăit Occidentul până mai ieri? Mai multă toleranță, mai multă integrare sau ne vom întoarce la conservatorism, tradiționalism și izolare?” Analistul de la hotnews crede că România va suporta și consecințele unei securizări sporite a granițelor în interiorul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, nu va intra în spațiul Schengen, cu atât mai mult cu cât există un conflict deschis în proximitate, în Ucraina, țară care a devenit, spune jurnalistul, „raiul mercenarilor și al contrabandiștilor cu arme”. Un subiect conex care ar trebui să provoace mai multă preocupare la București este, în opinia analistului, noua doctrină militară a Rusiei. Apropiata vizită la București a Victoriei Nuland, reprezentanta secretarului de stat american, poate fi interpretată drept indiciu că România e deja privită ca un posibil teritoriu de confruntare între Statele Unite și Rusia.
Un articol din ediția electronică a revistei 22 comentează propunerea președintelui Klaus Iohannis ca procurorul general al României să facă parte din Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Autoarea Melania Cincea precizează că o asemenea măsură încalcă principiul separației puterilor în stat. În același timp, ea crede că dedesubt se află interese politicianiste: în speță, premierul Victor Ponta ar dori să aibă în acest fel pârghii suplimentare de putere, pentru că procurorul general în funcție până în 2016 îi este prieten. De altfel, se mai arată în revista 22, propunerea lui Iohannis ar fi fost sugerată de unul dintre consilierii prezidențiali formați în laboratoarele pesediste.
Uriașul marș de solidaritate împotriva terorismului, organizat ieri la Paris și la care a participat și președintele României Klaus Iohannis, este comentat contradictoriu în presa de azi. Cel puțin două articole din Adevărul - secțiunea bloguri, ce-i drept - îl consideră simplă „paradă a ipocriților” (l-am citat pe Liviu Iolu) sau preocupare excesivă față de chestiunea terorismului islamist. Problema cu adevărat arzătoare ar fi cea a sărăciei și inegalităților sociale, scrie Ioana Lupea. În schimb, Sorin Ioniță argumentează pe larg în Evenimentul zilei cât de periculoase sunt aceste așa-zise nuanțări. „Libertatea de exprimare (inclusiv a jurnalistului) este (...) un principiu care trebuie apărat fără rezerve”.
