Continuă negocierile privind formarea unei coaliţii de guvernare după alegerile generale din 30 noiembrie. Marţi au început consultările preşedintelui cu partidele parlamentare pentru numirea unui candidat la funcţia de premier şi însărcinarea acestuia cu formarea noului guvern. Tot marţi a avut loc prima discuţie oficială între liberal-democraţi , democraţi şi comunişti, iniţiată de cele două partide proeuropene. Discuţii de tatonare care ar putea duce la formarea unei coaliţii de guvernare sau a unei majorităţi parlamentare care să sprijine un guvern minoritar sau la altă formă de cooperare parlamentară.
Anunţul PLDM şi PD că s-au ciocnit de dificultăţi de nedepăşit în discuţiile cu liberalii şi că încep tratativele cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin este înţeles în mediul analiştilor în două moduri: unii cred că o coaliţie între fostele aliate, învechite în rele, chiar nu mai este posibilă. Alţii, însă, admit că ar putea fi o modalitate prin care cele două încearcă să pună presiune pe liberali ca să devină mai cooperanţi. Oricum, experţii vorbesc despre patru scenarii după care ar putea evolua lucrurile de acum încolo:
- o coaliţie a partidelor proeuropene creată la capătul unui dificil compromis, cu o opoziţie constructivă din partea comuniştilor cărora să li se atribuie şi câteva funcţii cheie, în schimbul votării unui şef de stat al coaliţiei peste un an;
- o coaliţie minoritară PLDM-PD, care să se bucure, în funcţie de proiecte, fie de sprijinul PL, fie de cel al PCRM;
- o coaliţie largă PLDM-PD şi PCRM;
- şi nu se exclude nici varianta eşuării procesului de creare a coaliţiei, ceea ce ar însemna inevitabil dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate.
Există totuşi vreun scenariu mai plauzibil decât altele? Mai mulţi experţi, printre ei Corneliu Ciurea de la IDIS Viitorul, cred că guvernul minoritar are acum cele mai multe şanse să se constituie:
„Cred că cea mai fezabilă formulă politică pentru momentul dat este crearea unui guvern minoritar susţinut deschis de PCRM care obţine câteva funcţii de control. În continuare, PCRM s-ar putea apropia cât mai mult de coaliţie până la o înghiţire totală ulterior. PL îşi poate îngădui rolul de a sta pe tuşă şi a critica dur posibilele gafe pe care guvernarea poate să le comită ulterior. Domnul Ghimpu nu poate să accepte faptul că nu va primi una din funcţiile discutate – preşedinte sau procuror general – întrucât nu va avea ce explica alegătorilor. Acum aceşti parteneri nu prea au ce discuta, întrucât nu se doreşte oferirea pentru liberali a uneia din cele trei funcţii.”
Pentru expertul Centrului de consultanţă politică, Ion Tăbârţă, dimpotrivă, lucrurile sunt departe de a se fi aşezat. Cel puţin din perspectiva unui partid, PLDM-ul condus de Vlad Filat, spune Ion Tăbârţă, tratativele cu comuniştii ar putea fi un simplu exerciţiu de tatonare:
„Într-o parte nu se mişcă lucrurile. Şi se încearcă a se tatona terenul în altă parte. Se observă că PLDM se cam fereşte de a merge pe ipoteză negocierilor cu comuniştii. PLDM cred că doreşte în continuare coalizarea cu PL. Eliminând toate aspectele subiective ale relaţiilor acestor partide, ele au totuşi aceiaşi factură organică. Mai degrabă aici se doreşte de a afla poziţia PCRM pe mai multe probleme, inclusiv cea de alegere a şefului statului, ca să poată negocia cu PL, ca, de ce nu, să meargă la anumite cedări în faţa PL.”
Până acum, poziţii divergente între PLDM, PD, pe de o parte, şi PL, pe de alta, s-au afişat mai ales în ceea ce ţine de viziunile lor asupra modalităţii de partajare a funcţiei de şef de stat. Primele două pretind că liberalii doresc imposibilul: să se decidă de pe acum cui să-i revină, peste un an, fotoliul preşedintelui, dar şi mecanismul prin care să se evite blocajul la alegerile de atunci. Liberalii, pe de altă parte, sugerează că democraţii şi-ar dori şi funcţia de speaker, şi pe cea de şef de stat. La capătul mai multor disensiuni, Mihai Ghimpu a anunţat într-un final că este gata să renunțe la una din cele trei funcții-cheie în stat, daca i se va oferi funcția de procuror general ori dacă Procuratura va fi cu adevărat depolitizată. Cele două au lăsat fără răspuns noua propunere a liberalilor. În schimb au anunţat apariţia unui alt punct divergent, şi anume propunerea liberalilor de a se renunța la statutul de țară neutră şi a se examina posibilitatea aderării la NATO.
Tratativele paralele, şi cu PCRM, şi cu PL, durează de două zile, dar deocamdată rezultate nu au fost anunţate nici de o parte, nici de alta.
