Gheorghe Cojocaru: „Moștenirea anului 2014 pentru Republica Moldova este, orice s-ar spune, una nesperat de bună, cum n-a fost mai nicicând în istoria sa recentă. Semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, ridicarea obligativității vizelor, includerea Chișinăului pe traseele tot mai dese, aproape deja de rutină, ale înalților demnitari occidentali, o vizibilă reorientare a economiei spre piețele de desfacere din Vest, toate acestea sunt lucrurile bune pe care anul 2014 le-a lăsat în urmă. Și, un lucru la fel de important, un scrutin parlamentar în urma căruia trei partide politice pro-occidentale dețin împreună o majoritate confortabilă, fapt care oferă o șansă clară pentru continuarea cursului de integrare europeană.”
Europa Liberă: Moștenire nesperat de bună, vă dau dreptate, dar pe alocuri găunoasă, cum se zice în târg… Ce vor face politicienii cu această moștenire?
Gheorghe Cojocaru: „Răspunsul nu poate fi decât unul: această moștenire trebuie administrată cu multă grijă și responsabilitate, pentru a nu o risipi în vânt, iar vânturile, după cum se vede deja la acest început de an, nu vor ocoli nici de acum înainte Republica Moldova. Cu atât mai mult, moștenirea acumulată trebuie să încapă pe mâini bune, pe mâinile forțelor politice care au contribuit la încropirea acestei avuții naționale, cu condiția unui angajament ferm și serios din partea acestora întru slujirea cauzei europene.”
Europa Liberă: Înainte de scrutinul parlamentar, mulți analiști spuneau: să trecem podul, după aceea vedem ce facem cu călăuzele. Acum, la început de an, există noi riscuri care pasc Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Ele sunt, practic, aceleași din ultimii ani: curenții extrem de reci dinspre Rusia, riscurile la adresa securității Ucrainei, separatismul intern, corupția și, am putea adăuga aici, o oarecare indolență și reacții întârziate pe acest fundal îngrijorător al clasei politice. Tot mai evident, corupția, marea corupție, devine un factor puternic de insecuritate națională, în particular, în domeniul finanțelor publice și al transporturilor, ținând de datoria viitoarei guvernări să producă antidotul necesar combaterii acestui flagel.”
Europa Liberă: După asasinatele de la Paris, nimeni nu mai pune la îndoială faptul că Europa se va schimba drastic. Ce efect vor avea aceste schimbări, fie că este vorba de evoluțiile politice, de atitudinea față de emigranți sau de problemele de securitate? Zic: ce efecte vor avea aceste schimbări asupra Republicii Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „În plan politic, este de presupus, se va face tot mai auzită vocea forțelor de extremă dreaptă, ascendența cărora în prima scenă politică a mai multor țări europene, în care vor avea loc alegeri parlamentare în acest an, ar putea zgâlțâi întreaga construcție europeană. În aceste condiții de după atacurile de la Paris, condamnate în toată lumea, Europa va fi tentată să privească mai mult în interiorul decât în exteriorul său, dar, cu toate acestea, să fim optimiști, dialogul cu vecinii europeni ai Uniunii Europene nu va înceta, fiecare dintre aceștia, între care și Republica Moldova, având datoria de a continua pe linia obiectivelor asumate în calitate de state asociate, cu guvernări mature, previzibile și responsabile.”
