Agenția Națională de Integritate, ANI l-a acuzat pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis în 2013 că s-ar fi aflat în incompatibilitate fiindcă a fost reprezentantul orașului în Adunarea Generală a Acționarilor Societăților Apă Canal și Piețe. Această problemă a marcat alegerile prezidențiale din România, cu toate că Iohannis câștigase procesul la Curtea de Apel. Toți ceilalți primari aflați în situații similare au pierdut procesele cu Agenția Națională de Integritate. Curtea Constituțională a decis, în plus, luna trecută că articolul în baza căruia Klaus Iohannis a fost judecat, iar alți edili au fost declarați incompatibili este constituțional. Altfel spus funcția de primar sau viceprimar este incompatibilă cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăților comerciale de interes local.
Astăzi Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat pe Klaus Iohannis nevinovat, ceea ce sugerează că formularea legii ar trebui oarecum schimbată. Este o problemă greu de rezolvat fiindcă pe de o parte o serie de primari s-au folosit de funcția lor pentru a da contracte bănoase unor firme prietene, iar pe de altă parte e clar că primarul trebuie să fie de față atunci când se iau în discuție proiecte cate vizează urbea pe care o conduce. Reglementarea ar trebui să fie deci mai clar formulată, astfel încât primarul să nu fie retribuit pentru participarea sa la adunările generale ale companiilor de utilitate publică, iar acestea să nu aibă nici un fel de legături de afaceri cu rudele edilului. Chiar și așa, însă, inovativitatea balcanică ar găsi unele portițe de scăpare, de aceea Legea Agenției Naționale de Integritate are formulări maximaliste.
Klaus Iohannis nu fusese retribuit la ședința societăților la care participase ca primar al orașului și poate că și acest lucru i-a determinat pe judecători să-l declare nevinovat. Pe de altă parte în apărarea sa fostul primar a explicat că Apă Canal este o companie regională, iar legea se referă doar la interdicția de a participa la adunările generale ale companiilor de interes local. Cât priveşte societatea Piețe, în acest caz nu a avut nici un mandat de reprezentare adunarea actițonarilor și ca atare n-ar fi trebuit să facă obiectul incompatibilității ridicate de ANI.
Verdictul judecătorilor de la Înalta Curte a fost amânat de mai multe ori, fiindcă soluția lor nu putea fi doar una juridică, ci de interpretare mai largă, care a ținut cont probabil de un eventual efect negativ al unei decizii de incompatibilitate pentru șeful statului. Credibilitatea președintelui României ar fi fost pusă la grea încercare și poate chiar stabilitatea politică, dacă judecătorii ar fi rezolvat acest caz doar în litera, nu și în spiritul legii. Anumite discuții vor apărea, însă, fiindcă mulți alți aleși locali au fost declarați incompatibili, aflându-se în situații similare cu cea a lui Klaus Iohannis.
