Linkuri accesibilitate

Ce şanse mai sînt ca politicienii moldoveni să ofere în sfârşit țării lor un guvern?


Interviu cu analistul politic Anatol Ţăranu.

Negocierile privind crearea unei coaliţii de guvernare, chiar şi mediate în mod expres de nume sonore din familiile politice europene, au ajuns din nou în impas. Ce şanse mai sunt ca politicienii să ofere în sfârşit Republicii Moldova un guvern? Va fi unul cu program şi practici proeuropene? Ce altul poate fi? Opinia analistului politic Anatol Ţăranu, director al Centrului de analiză și consultanță politică Politicon.

Europa Liberă: Începem o zi în care ar urma să se întâmple un deznodământ al îndelungatei şi misterioasei operaţiuni de concepere a unei coaliţii de guvernare. Nimic nu este sigur însă, dacă luăm în consideraţie experienţa de până acum a negocierilor şi faptul că partenerii unei eventuale guvernări s-au înfăţişat lumii din nou mai degrabă ca nişte adversari înverşunaţi, decât ca aliaţi. Din punctul Dvs. de vedere, care sunt cele mai importante cauze – două-trei – pentru care nu există o coaliţie şi un guvern până acum?

Anatol Ţăranu: „Este greu de vorbit despre cauzele acestei neînțelegeri între partidele proeuropene care erau obligate să constituie o alianță de guvernare imediat după alegerile din 30 noiembrie, dar iată că deja aproape două luni nicidecum nu pot să iasă la un numitor comun. Aceste cauze putem doar într-un fel să le dibuim, fiindcă aceste negocieri despre constituirea alianței se petrec într-o taină, sub paravanul secretului și această discreție pe care au aplicat-o participanții la negocieri pentru publicul larg, după mine, face rău imaginii partidelor proeuropene și într-un fel îngreunează găsirea unei soluții. Eu cred că una din cauze este interesul egocentric al partidelor care încearcă în cadrul acestor negocieri să-și adjudece poziții cât mai avantajoase în viitoarea guvernare. Dar la mijloc sunt și adversități de ordin eu cred că biologic, fiindcă partidele care trebuie să constituie această alianță în plan doctrinar desigur că sunt diferite, e o distanță anumită de la liberalii lui Ghimpu până la social-democrații lui Lupu, undeva pe la mijloc se situează Partidul Liberal Democrat care mai degrabă în cadru acestor negocieri ocupă o poziție centristă și încearcă să împace două extremități. Deocamdată liberal-democraților care au cel mai mare număr de deputați acest lucru nu prea le reușește.”

Europa Liberă: Faptul că înalţi reprezentanţi ai Partidul Popularilor Europeni, Partidul Socialiştilor Europeni şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa au venit în mod expres la Chişinău pentru a rezolva practic disensiunile dintre trei partide moldoveneşti ce pretind guvernarea, cum ar trebui privit şi înţeles?

Anatol Ţăranu: „Eu cred că este o reminiscență a psihologiei noastre de pe timpuri, când trebuia neapărat să vină cineva de la Moscova ca să ne dea indicații prețioase pentru a întreprindere o acțiune sau alta politică. Eu cred că această psihologie încă s-a menținut. Nu văd cum constituirea unor alianțe electorale sau ceva de felul acesta în alte țări, am în vedere țările Uniunii Europene, ar avea nevoie de asistența această internațională.”

Europa Liberă: Dar loc de îngrijorare pentru europeni nu este?

Anatol Ţăranu: „Desigur că este și loc de îngrijorare pentru europeni care au investit suficient de mult în Republica Moldova și acum privesc cu mirare și cu o anumită doză de stupefacție procesul acesta de constituire a alianței care nicidecum nu poate să ajungă la o finalitate pentru europeni este o surpriză neplăcută.”

Europa Liberă: Multă lume s-a întrebat de ce întrevederile dintre politicienii din UE şi cei moldoveni s-au desfăşurat la aeroport? Este vreo tendinţă nouă în practicile politice de mediere?

Anatol Ţăranu: „Eu cred că dl Filat a dat o explicație exhaustivă în acest fenomen. Întâlnirea cu politicienii din UE s-a desfășurat la aeroport, fiindcă ei au venit pe perioadă foarte scurtă de timp și au folosit la maxim timpul rezervat șederii la Chișinău, fiindcă mișcarea de la aeroport spre Chișinău și înapoi le-ar fi furat din timpul prețios având la dispoziție vreo trei - patru ore doar.”

Europa Liberă: Aţi avut la un moment dat explicaţiile Dvs. pentru faptul că negocierile bat pasul pe loc, inclusiv că PL s-ar întinde mai mult decât îi permite plapuma. Acum însă, după ce s-au făcut publice propunerile liderilor din partidele proeuropene, vă menţineţi explicaţiile impasului în care se intră mereu?

Anatol Ţăranu: „Într-un fel da. Eu continuu să critic PL pentru tactica negocierilor pe care și-au asumat-o în cadrul acestor aproape două luni. PL a venit cu anumite propuneri cât de cât concrete doar în ultimele zile. S-a irosit fără sens o perioadă de timp foarte lungă de o lună și jumătate. E greu de explicat de ce PL a făcut acest lucru, dar acum când avem niște concretizări ale procesului de negocieri este absolut evident că la mijloc a apărut în toată splendoarea sa factorul oligarhic care încearcă să mențină influența politică asupra proceselor din Republica Moldova, pe scena politică moldovenească, și nu permite ca dezvoltarea europeană a Republicii Moldova să ia contur foarte concret.”

Europa Liberă: Înţelegem că PDM nu ar accepta propunerea demnitarilor din UE potrivit căreia procurorul general ar urma să fie o persoană non-politică, desemnată în consultare cu Comisia Europeană. De ce s-ar teme cineva de un procuror general care să-şi facă datoria cu ochii doar la lege, nu şi la liderii de partid?

Anatol Ţăranu: „Cel puțin așa reiese din explicațiile care le-a făcut liderul liberal, Mihai Ghimpu... Ceilalți nu au făcut explicații și mențin zona discreției și acest lucru îl favorizează pe Ghimpu și îi defavorizează pe ceilalți lideri politici. Și dacă poziția PLDM în acest caz este una relativ explicabilă, de fapt în mare parte sunt de acord cu propunerile pe care le-au formulat liberalii și care converg din ceea ce au spus europenii, păi pentru democrații lui Lupu ne explicațiile, adică încercarea de a nu explica situația în acest sens, rămân la discreția liberalilor care fac acest lucru. Și se creează impresia că anume Partidul Democrat este acela care torpilează programul de ieșire din criză pe care l-au propus europenii.”

Europa Liberă: Dvs. spuneaţi, la fel, la un moment dat că opoziţia comunistă a insistat expres ca dl Leancă să nu mai fie în fruntea guvernului. Votul pentru PLDM a însemnat pentru mulţi probabil în primul rând perspectiva aflării dlui Iurie Leancă în fruntea unui guvern cu instincte europene tot mai cultivate. Faptul că acum dl Leancă s-ar putea să nu mai încapă în această formulă dăunează imaginii PLDM în particular şi coaliţiei în general?

Anatol Ţăranu: „Într-un fel da, eu cred că da. Şi cred că aveți dreptate atunci când spuneți că o parte din votanții PLDM au venit înspre acest partid datorită acelei reputații, acelei imagini pe care o are prim-ministrul Leancă. În același timp trebuie să constatăm faptul că această imagine a dlui Leancă nu a ferit PLDM de acele pierderi electorale pe care le-a înregistrat în dată de 30 noiembrie a anului 2014 în comparație cu anul 2010. Iar pe de altă parte este vorba de o situație concretă când este nevoie de a crea un guvern, chiar dacă acest guvern va fi unul minoritar. Fiindcă o alternativă a creării unui Guvern de orice fel în Republica Moldova ca rezultatul alegerilor din 30 noiembrie, sunt alegeri anticipate. Iar după părerea mea bine stabilită, alegeri anticipate în aceste condiții pentru Republica Moldova ar însemna o catastrofă, ar însemna să periclitezi costul european, chiar și unul ambiguu ce ar fi promovat de un guvern minoritar, dar căderea costului european ar însemna, repet, pentru țara noastră o adevărată catastrofă.”

Europa Liberă: Dar o guvernare cu participarea comuniștilor, cooptați într-un fel sau altul la ea, ar submina sau nu parcursul european?

Anatol Ţăranu: „Într-un fel da. Dar nu l-ar anula definitiv. Participarea comuniștilor într-un fel sau altul, inclusiv la nivel de guvern minoritar, asta nu înseamnă că comuniștii nemijlocit vor participa la guvernare, ar însemna continuarea acestui curs chiar dacă el va decurge în condiții mai puțin favorabile. Dar repet: imperativul păstrării cursul european este unul categoric, în caz contrat vine o catastrofă politică și, dacă doriți, civilizațională. Asta ar însemna ca Republica Moldova să piardă perspectiva europeană, iar împreună cu ea să piardă orice posibilități de a lupta cu oligarhia.”

Europa Liberă: Un guvern minoritar însă nu ar însemna, dle Țăranu, un fel de nesocotire, un fel de sfidare, iată, a recomandărilor legate de formula propusă de liderii fracțiunilor din Parlamentul European?

Anatol Ţăranu: „E mai puțin important că ar fi o sfidare a europenelor, cu toate că și acest lucru este prezent și aceasta ar însemna să nu iei în seamă părerea acelora care cu atâta generozitate te ajută în momentele grele. Încă și mai rău este totuşi faptul că o asemenea nesocotire înseamnă nu altceva decât darea peste cap a votului din 30 noiembrie care foarte clar a spus că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova pledează pentru continuarea cursului european al țării noastre în condițiile când este nevoie să fie creată o majoritate parlamentară din trei partide politice. Anume din aceste considerente majoritatea moldovenilor au votat pentru aceste partide. Faptul că ei nu pot să constituie o majoritate parlamentară înseamnă sfidarea acestui vot al cetățenilor Republicii Moldova.

XS
SM
MD
LG