Noul Partid Național Liberal care a înghițit PDL are negocieri neoficiale cu fiecare parlamentar nemulțumit de actuala majoritate din legislativul de la București. Între timp Victor Ponta este tot mai contestat de baronii propriului partid, de aceea temporizează organizarea unui congres în care să se analizeze de ce a pierdut alegerile prezidențiale.
Președintele Klaus Iohannis a confirmat că au început „mișcări în parlament” pentru formarea unei noi majorități, iar co-președinta PNL, Alina Gorghiu, a spus că schimbarea guvernului ar putea avea loc în această sesiune parlamentară, care se încheie în luna iunie.
Klaus Iohannis a explicat că are o relație instituțională normală cu premierul Victor Ponta, dar a accentuat că nu are cum să-și pună în practică „viziunea pe zece ani pentru România” cu acest guvern. Echipa liberalilor lucrează de câteva luni la o strategie care să corespundă acestei viziuni și doar după ce acest program va fi gata vor începe tratativele oficiale pentru schimbarea majorității.
Fostul prezidențiabil al socialiștilor Mircea Geoană, exclus fără motiv din partid, adună în jurul lui tot mai mulți parlamentari nemulțumiți de Victor Ponta și care ar putea fi pregătiți să voteze viitoarea moțiune de cenzură prin care PNL să dărâme guvernul. În schimb, fracțiunea lui va dori să împartă guvernarea cu liberalii, ceea ce ridică deocamdată anumite semne de întrebare.
De asemenea progresiștii (UNPR-Uniunea Națională pentru Progresul României), care dețin funcții importante în executivul de la București, ar putea trece de partea cealaltă a baricadei. Maghiarii (UDMR) și grupul celorlalte minorități naționale se așează în mod tradițional în barca puterii.
Numai că un guvern atât de multicolor este ineficient, dacă luăm în considerare experiența din perioada 2008-2012, în care dreapta nu a reușit să aibă rezultate prea bune, în parte și din cauza crizei economice. O soluție alternativă ar fi un guvern minoritar liberal sprijinit din parlament, dar această formulă ar fi și mai complicată.
Declarația tranșantă a lui Klaus Iohannis că își „dorește” un guvern PNL „cu cât mai repede cu atât mai bine” este un imbold pentru liberalii care nu par prea siguri pe ei. Președintele a adăugat însă că nu el „dirijează aceste lucruri” arătându-le în acest fel românilor că este altfel decât Traian Băsescu, iar foștilor colegi de partid, că ei trebuie să facă toate aranjamentele.
Premierul din umbră al liberalilor este Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției (2008-2012), care în diferitele lui ieșiri publice sugera că schimbarea lui Victor Ponta ar putea avea loc înainte de luna martie. Klaus Iohannis, în spiritul său neutru, a mărturisit că nu îl preferă pe Predoiu fiindcă i-ar fi „mai simpatic”, ci „pentru că el este alegerea PNL” și pentru că ca președinte face politică „pentru România, nu pentru anumite persoane”.
În acest fel, Iohannis s-a plasat în rolul de mediator pe care i-l conferă Constituția, dar a pus în același timp toate cărțile pe masă, argumentând că are nevoie de un guvern de dreapta pentru a produce schimbările necesare României în următorii zece ani.
Președintele român are deci preferințe, dar lucrează cu „materialul clientului”, nu vrea să forțeze lucrurile, ci doar să arate calea pe care-și dorește să meargă. Pentru Klaus Iohannis, premierul Ponta pare să fie doar o soluție de moment, dar care nu-i este de niciun folos în planurile sale și pe care l-ar vrea înlocuit cu altcineva care înțelege exact care sunt prioritățile următorilor zece ani și se poate apuca imediat de treabă.
