Directorul celei mai mari structuri informative din România, George Maior a anunțat înainte de campania electorală de astă toamnă că-și va depune mandatul președintelui ales și că în funcție de decizia acestuia ar putea să-și continue mandatul sau să se retragă din fruntea SRI - Serviciului Român de Informații. Acest serviciu secret se ocupă cu strângerea, verificarea și folosirea informațiilor legate de fapte care pot afecta siguranța națională.
Demisia lui Maior a fost anunțată pe site-ul președinției, iar șeful statului a precizat că a acceptat-o deja, cu toate că la începutul anului a lăsat să se înțeleagă că nu e nevoie să facă nicio schimbare la vârful Serviciului Român de Informații: „SRI funcționează în parametri buni. Nu simt nevoia de a face din asta o temă”, declara Klaus Iohannis acum 20 de zile. Pe de altă parte, la sfârșitul săptămânii trecute, șeful Serviciului Român de Informații a declarat într-un interviu că președintele Iohannis nu i-a cerut demisia.
E posibil ca demisia lui Maior să fi fost acceptată la Palatul Cotroceni, după ce judecătorii Curții Constituționale s-au plâns că asupra lor se fac presiuni. Presiunile erau la vedere, fiindcă atât Direcția Națională Anticorupție (DNA) cât și SRI au criticat deciziile acesteia de a declara așa numitele legi big brothers referitoare la posibilitatea extinderii supravegherii comunicațiilor electronice. În ultima sa ieșire la rampă, directorul Serviciului Român de Informații a fost însă extrem de dur, cităm, „vreau să avertizez foarte serios că există și o răspundere morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României (…) și că la momentul în care se întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul”. George Maior a mai adăugat că nu-l „încălzește deloc” să arate cu degetul, dar că e de datoria lui să spună că „cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înțelege, fie, dintr-o rea credință, le abordează în acest fel”. Poate că tocmai această referire directă la Curtea Constituțională, singurul edificiu național considerat deasupra jocurilor mărunte, s-ar fi putut să-l fi costat pe George Maior mandatul de șef al SRI.
În ultimul an și jumătate Maior a susținut public de mai multe ori necesitatea acestor legi prin care serviciile secrete să poată să urmărească la nevoie comunicațiile electronice fără mandat imediat de la judecător. În accepția lui, pentru prinderea unui terorist, s-ar fi putut face mici derogări de la libertatea individuală. Curtea Constituțională a refuzat să le facă, însă, respingând de mai multe ori legile big brother votate de parlament.
