Miniștrii europenei de externe se întâlnesc joi la Bruxelles să examineze noi măsuri de pedepsire a Rusiei pentru rolul jucat în escaladarea violențelor din estul Ucrainei. Un proiect de declarație citat de agențiile de știri, sugerează că vor fi extinse sancțiunile actuale și vor fi pregătite altele noi.
Reuniunea miniștrilor de externe din cele 28 de țări ale Uniunii Europene a fost convocată de urgență după atacurile de la Mariupol. Autorităților ucrainene spun că rachete trase de rebelii pro-ruși au ucis duminică 30 de civili în orașul de la Marea de Azov aflat sub control guvernamental.
„În lumina deteriorării situației, Consiliul (miniștrilor de externe) aprobă extinderea măsurilor restrictive aplicate unor persoane și entități pentru subminarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei … până în decembrie 2015”, se spune în proiectul declarației pe care îl vor examina joi miniștrii europeni de externe și pe care îl citează agenția Reuters.
Declarația se referă la înghețarea conturilor și restricțiile de circulație în cazul a zeci de indivizi și firme aplicate după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în martie anul trecut.
Potrivit declarației, miniștrii vor cere Comisiei Europene și serviciului diplomatic european să pregătească nume noi care să poată fi adăugate pe lista sancționaților, urmând ca decizia să fie luată în decurs de o săptămână.
De asemenea, vor solicita oficialilor europeni să pregătească ”noi măsuri restrictive, menite să asigure implementarea rapidă și cuprinzătoare” a armistițiului de la Minsk, despre care țările occidentale spun că este încălcat de Moscova. Șefa politicii externe europene, Federica Mogherini va primi misiunea să intensifice eforturile de contracarare a dezinformării rusești.
Dar decizia despre noi sancțiuni economice împotriva Rusiei va fi lăsată probabil pe seama șefilor de state și guverne din țările Uniunii Europene, care urmează să se întâlnească pe 12 februarie.
Declarația menționează sprijinul rusesc tot mai mare primit de separatiști și spune că acest sprijin subliniază responsabilitatea Rusiei pentru conflictul care a făcut deja peste 5 mii de morți.
Rusia dezminte implicarea directă în conflict, deși Kievul și NATO o acuză că a trimis mii de militari să lupte alături de separatiștii pe care îi finanțează și înarmează.
Elaborarea unei politici unanime față de Rusia nu a fost nicicând un lucru ușor pentru țările Uniunii Europene, care cumpără mare parte a energiei din Rusia.
Duminică, ecuația a căpătat o nouă variabilă – Grecia. Nou alesul premier de stânga, Alexis Tsipras s-a plâns că Bruxelles-ul vorbește despre relația cu Rusia fără să-i fi cerut mai întâi și lui părerea. Noul ministru grec de externe a spus că nu va vorbi despre poziția țării sale înainte de întâlnirea de joi, iar un purtător de cuvânt – că chestiunea nu a fost discutată la vreo ședință a noului guvern.
În ciuda unor divergențe acute, Uniunea Europeană a fost capabilă să impună sancțiuni Rusiei de câteva ori, anul trecut. Iar în una din cele mai aspre declarații de până acum, președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk a criticat la sfârșitul săptămânii trecute politica de „împăciuire” a Uniunii Europene față de Rusia. Tusk a spus că este timpul ca Uniunea Europeană să-și construiască politicile ”pe fapte concrete, nu pe iluzii”.
