Un sondaj de opinie despre percepţiile privind protecţia mediului înconjurător, dat publicităţii azi la Chişinău, arată că oamenii consideră starea mediului mai importantă decât situaţia de pe arena politică. Respondenţii au mai spus că problemele ecologice au influenţă asupra vieţii lor aproape în egală măsură cu situaţia economică din ţară. Detalii despre rezultatele sondajului IMAS, realizat la comanda Asociaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova.
Rezultatele cercetării arată că fiecare a patra persoană se declară mulțumită de starea mediului înconjurător. Din cei peste 800 de respondenţi, marea majoritate au o impresie foarte bună despre contribuţia lor la protecţia mediului, dar în schimb apreciază negativ implicarea colectivităţii în rezolvarea problemelor de mediu. Astfel, peste 80% au spus că se preocupă de ecologie în viaţa de zi cu zi, iar trei din patru respondenti au constatat că majoritatea cetăţenilor nu protejează natura.
În pofida disponibilităţii de implicare declarată de respondenţi, cei mai mulţi consideră că e de datoria autorităţilor sa soluționeze problemele din domeniu, notează directorul IMAS, Doru Petruţi:
„Peste 70% aşteptările sunt plasate mai degrabă în rândul autorităţilor publice locale şi în rândul guvernului. Aceştia sunt principalii actori în percepţia respondenţilor, care ar trebui să joace un rol principal în protejarea mediului înconjurător. Aproape două treimi recunosc că lucrurile ce ţin de mediul înconjurător au un impact asupra vieţii de zi cu zi, dar vedem că rata de implicare personală este ceva mai scăzută.”
Sociologul observă că deşi cei mai mulţi respondenţi, trei din patru, dau dovadă de interes faţă de problemele de mediu şi percep influenţa acestora asupra calităţii vieţii, când vine vorba de acţiuni, nu mai sunt atât de implicaţi.
Întrebaţi despre sursele la care apelează atunci când au o nedumerire sau caută o informaţie, cei mai mulţi din respondenţi au menţionat internetul, după care televiziunea şi ziarele. Pornind de la rezultatele cercetarii, Doru Petruţi constată că deocamdată nu se poate vorbi despre un flux constant de informaţii de natură să inducă în mod firesc cultura de protejare a mediului:
„În mod cert, sursa primară de informaţie pe acest domeniu nu este şcoala şi e oarecum o arie de informare lăsată mai degrabă la întâmplare, la cheremul fiecărui individ, în funcţie de informaţia la care se expune, la televiziune şi după cum vedem, pe Internet. Restul mediilor au înregistrat procente foarte scăzute.”
Atunci când vorbesc despre problemele mediul înconjurător, cel mai des oamenii se referă la poluarea din localităţi, se arată deranjaţi de aruncarea gunoiului în locuri neamenajate şi cer sancţiuni pentru cei ostili mediului înconjurător.
Problema deşeurilor este vizată şi într-un proiect de lege al Ministerul Mediului elaborat acum patru ani. În septembrie anul trecut, legea a fost avizată pozitiv de guvern şi aşteaptă din nou să ajungă în atenţia politicienilor. Dorin Duşciac, viceministru în exerciţiu al mediului, susţine că Legea deşeurilor trebuie adoptată cât mai curând, în lipsa unui alt mecanism eficient:
„La cele aproape 900 de primării avem peste 1800 de gunoişti. Marea majoritate fiind neautorizate şi mai rău decât atât neamenajate. Asta înseamnă că deşeurile menajere industriale şi toate celelalte sunt de cele mai dese ori sunt stocate într-un mod absolut arbitrar, în contact direct cu solul. Noi nu putem avea ape de bună calitate în ţara noastră dacă nu rezolvăm în regim de urgenţă problema deşeurilor.”
Analizând rezultatele cercetării, Dorin Duşciac constată că aportul autorităţilor în rezolvarea problemelor de mediu nu se bucură de vizibilitate iar alteori instituţiile statului nu sunt modelul instructiv de implicare în educaţia ecologică. De altfel, conform studiului, cetăţenii aşteaptă ca instituţiile statului să își asume și educarea populatiei în spiritul protecţiei mediului.
