Moldova, încotro? De ce, cum, și mai ales când

Lungile negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare de peste două luni de la alegere, tensiunile intre foștii aliați de guvernare, declarațiile șovăitoare despre viitorul european al Moldovei, cooperarea liberal-democraților conduși de Vlad Filat și a democraților în frunte cu Marian Lupu cu comuniștii lui Vladimir Voronin și trecerea liberalilor conduși de Mihai Ghimpu într-o oarecare opoziție – toate aceste evoluții din ultimul timp de pe scena politică autohtonă vor avea oare vreun impact asupra aspirațiilor, parcursului european al țării?

De la 1 ianuarie autoritățile publice locale au o viață nouă pentru că sunt mai independente. Primarii împreună cu consilierii pot cheltui banii din buget după cum îi duce mintea și capul. De la proclamarea independenței statului și până astăzi ei nu decideau mare lucru. Bugetul comunității era format în mare parte, aproape 85 la sută, din transferurile de la bugetul de stat. Tot de sus venea și un deviz de cheltuieli pe care primarii trebuiau să-l îndeplinească. Edilii gospodari ar trebui să profite de această libertate ca să aducă cât mai multă prosperitate. Discuția cu Alexei Busuioc, primar de Capaclia din raionul Cantemir, am pornit-o de la realitățile zilei, căutând răspuns mai întâi la întrebarea încotro Moldova?

Alexei Busuioc: „Noi am pledat pentru o Moldovă europeană. Mulți primari s-au implicat în campanie electorală pe deplin. Eu nu m-am implicat pentru vreun partid, dar am pledat în fața satului pentru direcția pro-europeană, le-am vorbit despre trei partide, PLDM, PD și PL, care, eventual, ar putea să ducă Republica Moldova în Europa. Satul m-a susținut.”

Europa Liberă: Lumea ce face? Îi judecă pe cei pe care i-a ales?

Alexei Busuioc: „Da, foarte tare și acum este ca un fel de ură sau dispreț pentru ei.”

Europa Liberă: Pentru că au fost mari așteptările cetățenilor și sunt dezamăgiți sau care e problema?

Alexei Busuioc: „Da, foarte. Și dacă înainte prin centrul satului se mai vorbea despre, să zicem, situația din Ucraina, din alte regiuni, astăzi în sat cam toți vorbesc despre partea asta negativă că „de două luni nu pot să împartă cârnațul”. Sătenii au dreptate. Chiar și mulți primari cu care discutăm noi în cadrul CALM-ului au cam aceeași părere. Pentru că s-au implicat primarii, s-au murdărit foarte mulți, au pledat pentru un partid și la ora actuală de fapt cetățeanul de rând nu cere socoteală de la liderul de partid, dar îl întreabă pe primar: „Tu ai spus să votăm pentru acestaʾ.”

Europa Liberă: Dar care sunt așteptările de la clasa politică?

Alexei Busuioc: „Ca primar, eu aștept descentralizarea reală.”

​Europa Liberă: De când se negociază o nouă guvernare, aud mai multe păreri, unii politicieni pledează pentru descentralizare, alții vorbesc despre o reformă teritorial-administrativă, iar de la liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, am aflat că unul dintre subiectele care a provocat discuții și chiar disensiuni pe parcursul acestor tratative pentru formarea unei coaliții a fost reforma teritorial-administrativă. Domnul Lupu spunea mai mult, că liberalii, în frunte cu Mihai Ghimpu, au solicitat cu insistență reforma teritorial-administrativă și anume lichidarea raioanelor și revenirea la județe, reformă teritorial-administrativă realizată în 1998 și apoi anulată de guvernarea comunistă. Dumneavoastră, cei care reprezentați administrația locală, ce credeți despre revenirea la județe? Sunteți gata pentru revenirea la județe?

Alexei Busuioc: „La județe cred că va trebui să se revină. Nu avem nimic de inventat. Noi avem deja o practică trecută. Atunci a fost cred că cel mai greu, pentru guvernul care a trecut de la raioane la județe. Iată atunci bănuiesc că a fost cel mai greu, nu eram primar atunci. Pentru că trebuiau să se unească satele, oamenii nu prea vroiau, fiecare sat are tradițiile, obiceiurile proprii și este greu când un sat se unește cu altul.”

Europa Liberă: Este absorbit de o primărie.

Alexei Busuioc: „Dar bine, trecem și peste aceasta, că doar suntem toți din aceeași țară. Noi numai trebuie să revenim la 1998, de unde practic am înotat. De prin 1998 noi umblăm tot așa.”

Europa Liberă: Dar se politizează și acest aspect.

Alexei Busuioc: „Sigur, pentru că se pierd mai multe primării, 898 de primării. Fiecare primărie, cineva dintre liderii politici crede că este a lui sau lui. De fapt nu este deloc corect așa ceva, nu este a lui, chiar dacă primarul este de o anumită culoare. Ați observat la alegerile parlamentare, oamenii au votat așa cum vor ei. Pentru că sunt două lucruri distincte în alegeri: alegerile locale în care oamenii gândesc altfel și la parlamentare oamenii gândesc complet altfel. Pe sat nu-l interesează cine e liderul tău de partid, el votează omul. De atâta zic: două lucruri distincte sunt între alegerile locale și parlamentare. Liderii de partid, dacă nu au băgat Legea finanțelor publice locale de la 1 ianuarie 2014, au crezut că vor putea menține primarii într-o tensiune, „că eu am să-ți dau bani din fondul rutier, că eu am să-ți dau baniʾ…”

Europa Liberă: Deci, dependența financiară a primarului față de cel de la guvernare?

​Alexei Busuioc: „Da, să lucreze pentru partidul X sau Y. Iată, ați văzut că nu a ieșit ceea ce au crezut ei. Noi din start am spus că nu trebuie financiarul acesta, care era pârghia esențială a politicienilor, crezând că ei vor avea succes. Eu nu știu cine le-a fost consilieri la liderii aceștia de partid, dar sunt foarte proști, trebuie să-i alunge… Se pretindea că dacă pe noi, primarii, nu ne țineau cu acești bani, nu ar fi fost votul pe care mizează ei. Exact același lucru e și cu reforma teritorial-administrativă.”

Europa Liberă: Păi trebuie împărțită Moldova pe zone, pe regiuni sau nu trebuie?

Alexei Busuioc: „Părerea mea e că da. Dar nu este neapărat să se distrugă primăria. Noi trebuie să scăpăm de raioane. Care e misiunea raionului?”

Europa Liberă: Nu are niciun rost?

Alexei Busuioc: „Sigur. El ia banii de la Ministerul Finanțelor sau de la Trezorerie, îi trece prin el și ți-i dă la primărie. Umblă banii în zigzag. A propos, chiar și cu legea nouă, a finanțelor publice locale, dragă Doamne, de la 1 ianuarie noi suntem deja cu Legea finanțelor publice locale în vigoare. Chiar am făcut niște operațiuni, niște transferuri după Anul Nou, mare, să zicem așa, diferență sau schimbări nu sunt. Oricum controlează tot prin Consiliul Raional, Direcția finanțe. Cum nu ai da-o, ei încearcă prin fel și chip să se mențină acolo. Centralizarea este foarte păguboasă. Dacă noi aspirăm spre Europa, descentralizarea este un element-cheie. Am vorbit și despre Procuratură, despre justiție, sunt foarte importante și acestea, dar dacă nu ai descentralizare, țara nu merge ca lumea. Eu sunt optimist, că ei nu vor avea încotro, bugetul de stat pentru 2015, cred că va fi pe ordinea de zi la Parlament în primele zile de activitate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care reprezentați puterea din teritoriu, vedeți un deznodământ a ceea ce se întâmplă în vârful puterii? Cum îl vedeți?

Alexei Busuioc: „Până la urmă, oamenilor deja nu le mai este interesant care și cu care face alianța. Acum ei vor ca statul să funcționeze deplin, să fie clar care vor fi pensiile, salariile, drumurile…”

Europa Liberă: Cum vor fi onorate promisiunile făcute.

​Alexei Busuioc: „Și pe ei nu-i interesează acum că se va face alianță PLDM-PD-PCRM sau PLDM-PD-PL, PLDM-PD-PL-PCRM, toți la un loc, pe oameni real nu-i mai interesează. Sunt 15-20% de oameni în sat care sunt un pic mai revoluționari în gândire, da, uite, dacă fac alianță aceștia cu aceștia, gata, se termină lumea. Opinia mea ar fi PLDM-PD-PL, dar eu sunt foarte conștient că atunci când va fi alegerea președintelui Republicii Moldova, noi vom intra iar într-un colaps politic. Și mă tem eu ca nu cumva atunci iar să avem alegeri parlamentare.”

Europa Liberă: Interesele politicianului se intersectează actualmente cu interesele cetățeanului?

Alexei Busuioc: „Acum nu, deloc, ele sunt total diferite pentru că cetățeanul așteaptă una, politicianul acum vrea cârnațul.”

Europa Liberă: Cum poate fi recâștigată încrederea în instituțiile statului, în clasa politică, în cei care urmează să guverneze Republica Moldova în următorii patru ani, dacă se face și mai profundă această scindare în societate?

Alexei Busuioc: „Descentralizarea și transparența – acestea vor da un impuls nou și societății, și oamenilor de la sate, când vor vedea că într-adevăr guvernul muncește pentru ei, muncește pentru țară, Parlamentul într-adevăr adoptă niște legi care iar sunt pentru ei.”

Europa Liberă: Domnule primar, între timp continuă și disputa încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul… Cine trebuie să pună punct acestei confruntări care se duce pe vectorul politicii externe? Și cum?

Alexei Busuioc: „Trebuie să pună punctul politicienii, umblătura aceasta de la Vest la Est, de la Est la Vest, unde trebuie să fim noi. Părerea mea e că noi trebuie să facem parte dintr-o Europă civilizată, punct la linii. Dacă Ucraina și Rusia vor să devină și ei civilizați, alături de Franța, Germania, Spania, Austria etc., atunci noi suntem cu ei. Dar dacă totuși mergem înapoi, back in the future, în Uniunea Sovietică, cred că ar fi o foarte mare prostie, ca noi acum să ne întoarcem în Uniunea Sovietică.”

*

Și moldovenii din străinătate au votat pentru acei deputați care pot face din Moldova o țară puternică, stabilă unde fiecare cetățean să ducă un trai decent, o țară în care oamenii să nu fie dezbinați. Este și cazul Liliei Țîcu, care de 20 de ani muncește în Grecia și care demult își dorește să revină acasă.

Lilia Țîcu: „Eu am vrut să vin acasă foarte mult, mi-am cumpărat şi apartament, dar ţara nu mă vrea. Pentru că nu mai există nişte oportunităţi pentru mine, care am lucrat în străinătate atâta timp, 20 de ani. Deja m-am obişnuit cu Grecia, cu clima, cu oamenii. Îmi vine foarte greu când revin acasă să mă obişnuiesc iarăşi cu atitudinea oamenilor de la noi, cu drumurile rele, cu mizeria din transportul public, cu medicina noastră care este la pământ. Am fost la o policlinică din Chişinău împreună cu fiul meu şi niciodată nu mi-aş fi închipuit că starea medicinii din Moldova este la nivelul zero.”

Europa Liberă: Bine, dar se insistă pe ideea modernizării Republicii Moldova, europenizării ei, pe aducerea bunăstării precum cea din ţările Uniunii Europene aici, în Moldova. Există şanse?

Lilia Țîcu: „Dacă nu se schimbă mentalitatea, cred că nu există şanse.”

Europa Liberă: Chiar atât de păguboasă ar fi această mentalitate a moldoveanului?

Lilia Țîcu: „Cred că da. Pentru că noi mai avem încă rămăşiţele unei mentalităţi sovietice, ale unei mentalităţi comuniste. Cel puţin generaţia mea, sunt sigură, mai are aceste lacune. Eu am vrut să vin acasă, dar nu puteam reveni din cauza că nu mai avem loc pe piaţă. Eu aşa cred.”

Europa Liberă: Pe piaţa muncii?

Lilia Țîcu: „Pe piaţa muncii, în business. Este foarte greu. Deja alţi lupi au înhăţat pieţele şi nu mai este loc şi pentru noi cu bănuţul nostru care vine din Europa.”

Europa Liberă: Şi chiar să fie o diferenţă atât de mare între felul cum e tratat cetăţeanul în Grecia, ţara care v-a găzduit de atâţia ani, aproape două decenii, şi ceea ce se întâmplă aici, în Republica Moldova?

​Lilia Țîcu: „Da. Eu, pentru a perfecta actele de muncă şi de şedere în Grecia, nu plătesc nimic. De exemplu, în Republica Moldova, dacă am nevoie de un certificat de stare civilă – plătesc, am nevoie de apostilă – plătesc, am nevoie de alte certificate – plătesc peste tot. Şi plătesc în ţara mea, cât n-ar fi de straniu. Pentru aceste acte de şedere în Grecia nu plătesc nimic altceva decât impozitul legal, îl plătesc şi eu aşa cum îl plăteşte cetăţeanul grec. Eu primesc acelaşi salariu şi am aceleaşi condiţii de muncă ca cetăţeanul grec.”

Europa Liberă: Moldoveanul rămas acasă poate să vă adreseze o întrebare: de ce el trebuie să facă sacrificii ca să se schimbe situaţia din rău în bine şi cei plecaţi peste hotare aşteaptă doar ca lucrurile acestea să se întâmple, dar mai puţin contribuie la schimbări, la transformări?

Lilia Țîcu: „De exemplu, s-a făcut schimbarea în 2009. Ce avem astăzi? Sunt foarte dezamăgiţi şi moldovenii de aici, şi moldovenii din străinătate. Pentru că s-a optat pentru un viitor pro-europeană. Ce s-a întâmplat? Cum partidele pro-europene să facă coaliţie cu Partidul Comunist? Există o diferenţă mare între un partid democrat şi un partid comunist. Cum să mai ai încredere? Cum să mai faci alţi paşi? Din câte înţeleg eu, cât mă aflu în Republica Moldova, acasă la mine, în primul rând trebuie reformă juridică şi în Procuratură. De exemplu, oricât s-ar vorbi, majoritatea organelor de stat din Moldova sunt afectate de corupţie.”

Europa Liberă: Toată lumea vorbeşte despre corupţie. Puţini sunt cei care zic că ar fi adus probe concrete că există această corupţie.

Lilia Țîcu: „Pentru că le este teamă.”

Europa Liberă: Cui să-i fie frică?

Lilia Țîcu: „Cetăţeanului simplu.”

Europa Liberă: De ce se teme?

Lilia Țîcu: „De organele care promovează şi, într-un fel, mângâie pe cap elementele corupte. Şi atunci există o scuză – dacă acesta mare ia un milion, acesta mic de ce nu ar lua mită de 50 de lei?”

Europa Liberă: Cine schimbă situaţia în bine, astfel încât să fie dezrădăcinat acest flagel, numit corupţia?

Lilia Țîcu: „Cred că de sus vine. Pentru că ce ar putea face un cetăţean de rând?”

Europa Liberă: Dar cel de sus ce trebuie să facă?

Lilia Țîcu: „Să depolitizeze organele de forţă – securitatea, poliţia, vama, tot ce ţine de stat. Şi tot ce este plătit din buzunarul meu, ca cetăţean care lucrează în străinătate şi trimite bani acasă, şi trimite bani frumoşi, trebuie depolitizate, pentru că sunt banii noştri, ei trebuie să ne apere, să fie mai sus decât oricare partid şi de oricare alte interese politice. Dar, din păcate, chiar zilele acestea am discutat cu o colegă ziaristă, care mi-a spus că dacă vrei să faci o afacere în Moldova, trebuie neapărat să te bagi în politică, dacă nu eşti în politică nu are cum să-ţi meargă afacerea.”

Europa Liberă: V-aţi gândit vreodată să iniţiaţi o afacere?

Lilia Țîcu: „Da. Şi am discutat şi cu copiii mei.”

Europa Liberă: Şi aţi renunţat la idee?

Lilia Țîcu: „Nu am renunţat. Trebuie să pun leul meu şi leul pe care îl acordă statul.”

Europa Liberă: Există programul „PARE 1+1”, cel care a muncit peste hotare şi doreşte să-şi deschidă o afacere are această posibilitate ca să fie ajutat şi de stat.

Lilia Țîcu: „Cunosc două familii din multele familii care au revenit din Grecia, care prin curaj, mai ales muncă asiduă şi măiestrie, competenţă în businessul în care te lansezi, au reuşit şi trăiesc foarte bine.”

Europa Liberă: Şi de ce nu reuşesc şi alţii?

Lilia Țîcu: „Pentru că nu au tărie de caracter. Vin cu bani mulţi, dar nu au răbdare să se reintegreze iarăşi la ei acasă. Şi există totuşi riscul şi oamenii se tem să rişte.”

Europa Liberă: Se zice că gastarbaiterii moldoveni aflaţi la muncă în Federaţia Rusă ar pleda ca Moldova să se apropie mai mult de Rusia, de Uniunea Vamală, iar cei din Vest vor ca Moldova să ajungă în UE. Ţinând cont de aceste realităţi, ce face statul acesta?

​Lilia Țîcu: „Chiar mulţi moldoveni care se află în Europa optează pentru Uniunea Vamală, cu Rusia. E foarte uşor să stai în Europa, să fii apărat, să ai drepturi, să poţi circula seara, fără să te gândeşti că o să-ţi trăsnească cineva cu ceva în cap, să fii plătit la timp, să ai pachetul social, să stai acolo şi să zici: „Daʾ eu vreau cu Rusia”. Du-te în Rusia şi vei vedea care e diferenţa a munci în Rusia şi a munci în Europa.”

Europa Liberă: Încotro Moldova, dacă unii vor ca Moldova să meargă cu Estul, alţii vor ca Moldova să fie mai aproape de Vest?

Lilia Țîcu: „Eu nu văd să aibă viitor Moldova în Rusia, pentru că nu există viitor nici pentru Rusia. Ruşii optează împotriva Europei, sunt dominaţi de ura ancestrală faţă de Europa. E foarte uşor să fii leneş şi să dai toate păcatele pe

Europa. Dar dacă atât de mult urăşte Europa, de ce rusul merge cu Mercedesul? De ce rusul se duce să se odihnească în Spania, Italia? De ce majoritatea ruşilor îşi dau copiii la studii în Franţa, în Anglia? De ce îşi cumpără imobile în Londra şi nu la Balaşiha? Ştiu că unii din show businessul rusesc îşi cumpără case în Florida, California, dar nu am auzit-o, spre exemplu, nici pe Madonna, nici pe Justin Timberlake, să-şi cumpere vilă la Balaşiha ori pe la Peredelkino. Nu au văzut americani să emigreze în Rusia, dar am văzut ruşi care emigrează în America şi nu mai revin. Ştiu moldoveni care au muncit în Grecia, apoi au muncit în Rusia şase-şapte luni, nu au fost plătiţi, au revenit din nou în Grecia şi totuna spun că ruşii sunt buni. Nu-mi pot explica chestia aceasta. Vorba lui Amza Pellea „Când bezna intră în capul prostului, nu o mai scoţi cu nimic”. Poate e prea dur spus, dar aceasta este.”

Europa Liberă: Există un conflict între generaţii?

Lilia Țîcu: „Nu aş spune că e conflict. Dar există o mare diferenţă între păturile sociale, cei care studiază la o universitate bună şi au nivel de cultură, sunt respectuoşi şi cei care nu au niciun fel de şcoală și sunt bădărani. Şi e vorba de aceiaşi tineri. Eu cred că totuşi şcoala şi lectura, şi anume lectura de calitate, schimbă generaţia tânără.”

Europa Liberă: Plecaţi din Moldova cu gândul că lăsaţi statul şi cetăţenii lui încă în sărăcie?

Lilia Țîcu: „Da. Şi mai ales situaţia tristă a celor de la sat.”

Europa Liberă: Şi dacă moldoveanul e harnic, de ce trăieşte în sărăcie?

Lilia Țîcu: „Am să-l citez pe Aristofan: am ales din nou, o nouă guvernare, avem încredere în ei, avem speranţe şi după 10 zile vedem că aceştia pe care i-am ales azi sunt de 10 ori mai răi decât cei care au fost. Am ales şi acum. Şi ce? Trebuie să aderăm la Uniunea Europeană, numai cu Europa vom merge înainte, nu avem alte modele.”

Europa Liberă: Şi dacă unii o trag la Est şi alţii la Vest?

Lilia Țîcu: „Cred că cei care o trag la Vest sunt cu mult mai mulţi decât cei care o trag la Est.”

Europa Liberă: Aceasta ziceţi dumneavoastră. Cei care spun că Moldova ar trebui să fie mai aproape de Rusia spun contrariul, că mai mulţi ar fi cei care vor ca Moldova să meargă spre Est.

Lilia Țîcu: „Bine. Atunci să vină cu date concrete, să spună ce ajutoare concrete a oferit până acum Rusia Moldovei. Eu ştiu că gazul, energia le cumpărăm cu bani grei. Dar ştiu că Europa a oferit nişte bani nerambursabili pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor, şcolilor, grădiniţelor.”

Europa Liberă: În câţi ani Moldova ar putea să ajungă în marea familie europeană?

Lilia Țîcu: „Cred că în 15 ani. Sunt optimistă şi cred că vor progresa reformele în justiţie. O ţară, ca să se mişte înainte, are nevoie de tineri, care sunt în afara oricăror partide şi care sunt profesionişti. Toate revoluţiile se fac de tineri. Tot ce se întâmplă frumos este făcut de tineri.”

*

Chiar dacă sistemul reușește uneori să năruie visuri și să distrugă speranțe, Mihai Gafton a ales să rămână în Moldova. Este student la drept. Cunoaște despre aspirațiile europene ale țării și spune că este opțiunea corectă, dar are reproșuri la cei care se află la putere.

​Mihai Gafton: „Noi nu avem o clasă politică bine conturată. Noi nu ştim dacă în Uniunea Europeană mergem sau mergem în Uniunea Vamală.”

Europa Liberă: Voi, tinerii, înţelegeţi care sunt beneficiile dacă Republica Moldova se apropie mai mult de Uniunea Europeană sau invers, de Uniunea Vamală, unde domină Rusia?

Mihai Gafton: „Marea majoritate a tineretului din Republica Moldova este influenţat de Federaţia Rusă la nivel de cultură, la nivel de gândire, la nivel de studii. De exemplu, în universitate am avut ocazia să fac cunoştinţă cu tineretul din raioane, foarte mulţi sunt influenţaţi de cântăreţi ruşi, de scriitori ruşi. Ei, practic, globalizarea în varianta europeană sau în varianta americană nu o cunosc, nu au cunoştinţe cât de cât normale despre ce înseamnă valori europene, ce înseamnă politică europeană, ce înseamnă stabilitate europeană.”

Europa Liberă: Bine, dar şi ei au făcut carte ca şi tine, 12 ani în liceu…

Mihai Gafton: „Au făcut carte, dar, iarăşi, Uniunea Europeană ce înseamnă? Nu numai şcoală, nu numai cărţi. Uniunea Europeană înseamnă totodată şi gândire, analiză. Omul e mereu în căutare. Odată ce omul se opreşte din această căutare, el îşi opreşte evoluţia, nu mai trăieşte. Aplicând această legitate la tineret, concluzionăm faptul că ei au mers mai mult pe directivă. Şi în şcoală poate nu s-a promovat niciun fel de vector, nu s-a spus că Uniunea Europeană e bună, Federaţia Rusă, Uniunea Vamală nu e bună. Poate nu s-au pus accentele. Însă nu au educat în ei necesitatea de a studia ce e bine în Uniunea Vamală şi ce e rău, partea pozitivă şi partea negativă, ce e bine în Uniunea Europeană şi ce e rău în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi cântarul unde trage?

Mihai Gafton: „Din perspectiva mea, cântarul trage spre Uniunea Europeană, părerea mea, deşi sunt o persoană care mai mult sunt adeptul politicii partidelor de stânga. Însă partide de stânga nu înseamnă neapărat partide care pledează pentru Uniunea Vamală sau pentru Federaţia Rusă. Pentru că în societatea noastră s-a format un astfel de concept.”

Europa Liberă: Şi în Moldova există partide de stânga care pledează pentru integrarea europeană?

Mihai Gafton: „Da. Pot să dau exemplu, un partid de la guvernare care acum a format alianţa, Partidul Democrat, un partid de orientare centru-stânga. Ei mai mult sunt orientaţi pe politicile sociale, protecţia socială a cetăţeanului. Aceasta nu înseamnă ceva antieuropean şi nu înseamnă ceva care promovează neapărat interesele Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Dar recent l-am auzit pe liderul democraţilor, domnul Lupu, care spunea că Moldova nu ar trebui să se grăbească să depună o cerere pentru a solicita statutul de ţară candidat.

Mihai Gafton: „Foarte corect. Părerea mea că într-adevăr Republica Moldova nu este gata să-şi asume nişte angajamente foarte serioase faţă de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce să nu se spună că ne asumăm angajamente şi vom face tot ce ne stă în puteri ca să putem să corespundem tuturor cerinţelor care se cer din partea Bruxellesului?

Mihai Gafton: „Uniunea Europeană are nişte cerinţe extrem de dure pentru Republica Moldova. Şi odată ce nu eşti capabil să le îndeplineşti, nu trebuie să ţi le asumi, trebuie să negociezi.”

Europa Liberă: Demnitarii europeni de câţiva ani tot insistă pe ideea promovării reformelor şi chiar aşteaptă să fie livrate rezultate în domeniul reformării justiţiei. Aici vreau un punct de vedere al tău, pentru că eşti student la Drept, de ce trenează reforma în justiţie?

​Mihai Gafton: „Da, într-adevăr, reforma justiţiei reprezintă o verigă foarte importantă în politica internă, e foarte important ca justiţia să funcţioneze într-un stat. Nu-mi aduc aminte numele concret al unui ilustru jurist, care a spus în felul următor: „Odată ce într-un stat nu funcţionează justiţia, statul respectiv nu mai este stat, ci este o bandă de bandiţi”. Respectiv, justiţia într-adevăr trebuie pusă la punct. Însă nu poţi avea o justiţie corectă, normală, echitabilă, echidistantă, dacă nu dispui de persoane cu o calitate morală foarte înaltă. Iată aici este problema noastră, noi nu educăm cetăţeni ai statului respectiv. Eu mă uit şi analizez viitorii jurişti din grupa mea, din alte torente, practic, se împart în două categorii: pro-românii care spun că Republica Moldova nu poate exista ca stat independent şi a doua categorie, care spun că noi trebuie să ne întoarcem la Federaţia Rusă, la tot ce e mai bine acolo. Nimeni nu spune să ne concentrăm şi să ne axăm pe evoluţia statului Republica Moldova şi pe promovarea unei idei naţionale, de unificare a societăţii, pentru că societatea Republicii Moldova este fragmentată.”

Europa Liberă: Şi de ce reforma justiţiei nu dă rezultate?

Mihai Gafton: „Pentru că ea nu este percepută corect. De la ce s-a pornit reforma justiţiei? Că s-a mărit salariile judecătorilor. E un pas corect, dar cam la aceasta s-a oprit. Reforma justiţiei, ca atare, trebuie implementată din perspectiva aducerii specialiştilor tinerilor sau poate nu neapărat tineri, pot fi şi de vârstă medie, însă cu altă calitate morală. La noi, din păcate, calitatea morală a marii majorităţi a persoanelor, nu vreau să spun că toţi până la unu, nu au calitate morală înaltă. Marea majoritate au trăit într-un sistem sovietic, s-au dezvoltat, au crescut acolo şi, respectiv, s-a deprins deja, la dânşii în sânge există chestia aceasta de a fi corupt, de a nu respecta legea.”

Europa Liberă: Dacă se face o reformă veritabilă în justiţie, înseamnă că există şanse să fie curmat acest flagel, corupţia?

Mihai Gafton: „Corupţia, ca atare, reprezintă o problemă care atinge toate domeniile, ale statalităţii şi societăţii inclusiv. Inclusiv justiţia, guvernul, Parlamentul, Preşedinţia şi societatea, propriu-zisă. Corupţia, ca atare, nu trebuie eradicată prin lupta cu corupţi: ai fost depistat că ai luat mită, te-am pus

la puşcărie, gata! Care este rolul sistemului judiciar? De a educa. Sistemul judiciar nu are un rol punitiv, el are un rol educativ: scopul e ca persoana care a fost pusă la închisoare pentru corupţie, odată ce iese să-şi dea seama că a greşit şi să nu mai repete. Dar la noi ce se întâmplă? Un paradox. El intră la închisoare şi iese şi mai corupt, cu idei şi mai grave. Şi, iarăşi, domeniul economic e principalul determinant într-un stat. Economia e principalul indicator al calităţii statului respectiv, morale, economice. Şi ca să eradicăm corupţia, trebuie să investim în economie şi să investim dur. Pentru că odată ce va creşte economia se vor forma condiţii pentru ca flagelul corupţiei să dispară. Omul nu va mai avea necesitatea, nu va fi constrâns cu un salariu de 1000 de lei. Să fim realişti, poţi trăi cu un salariu de 1000-2000 de lei? Nu cred.”

Europa Liberă: În Moldova se vorbeşte de mica şi marea corupţie. Se luptă cu peştişorii sau cu rechinii?

Mihai Gafton: „Noi trebuie să luptăm cu amândouă dimensiuni, pornind de la mărirea randamentului economic, pornind de la o stabilizare economică, omul să ştie foarte că concret că da, la data cutare, obţin salariul. Măcar nici asta nu-i. Atunci de unde să aşteptăm că nu există corupţie? De unde noi să nu fi martori la un stat care se transformă într-un stat corupt?”

Europa Liberă: Vorbeai despre moralitatea clasei politice. Câtă încredere aveţi voi în politicieni?

Mihai Gafton: „Întrebarea e destul de interesantă. Pentru că încredere foarte

mare nu pot spune că am. Dar, iarăşi, eu, ca un alegător, odată ce am delegat persoanele respective prin votul meu ca să-mi reprezinte interesele acolo, într-un fel, prin aceasta deja mi-am exprimat că am o anumită încredere. Însă principiul care e? Că în Parlament, teoretic, ajung cei mai buni din toată societatea. E clar că în R, Moldova e o chestie discutabilă, pentru că nu toţi 101 deputaţi sunt cei mai buni din societate. Însă o anumită încredere eu o am, pentru că fără încredere e imposibil să dezvolţi un stat.”

Europa Liberă: Şi nu-ţi pare rău pentru votul pe care l-ai dat? Pentru prima dată ai participat la alegeri la 30 noiembrie, alegerile parlamentare. Regreţi votul pe care l-ai dat, din moment ce există încă atâta confuzie?

Mihai Gafton: „Nu regret deloc, pentru că nu m-am dezamăgit până la moment.”

Europa Liberă: Urmează să fie învestit cabinetul de miniştri. Ce priorităţi ar trebui să aibă guvernul?

Mihai Gafton: „Activitatea guvernului va fi una destul de complicată. Pentru că vorbim de o alianţă minoritară în Parlament şi un fundament politic serios guvernul respectiv nu va avea. Însă aceasta nu înseamnă că guvernul nu va putea activa normal. Aceasta înseamnă că guvernul trebuie să fie şi mai motivat din perspectiva aceasta.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să se găsească pe agenda guvernului?

Mihai Gafton: „În primul rând, noi vorbim de integrarea europeană, pentru că acesta este scopul dezvoltării statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar unii spun că s-a devalorizat această noţiune de eurointegrare.

Mihai Gafton: „S-a compromis nu ideea, ci anumite persoane, care au operat cu terminologia de integrare europeană, chipurile, au promovat această direcţie şi, respectiv, într-un final, ei s-au compromis. Însă noi nu trebuie să egalăm ideea cu persoana. Pentru că anumite persoane s-au compromis, însă ideea de integrare europeană, conceptul trebuie să rămână la ordinea de zi, conceptul Uniunii Europene. Pentru că noi suntem martori ce se întâmplă în Donbas, spre exemplu, sau cu Crimeea ce s-a întâmplat. Federaţia Rusă duce o politică vădită, clară de expansiune. Aceasta e clar ca buna ziua şi trebuie să fie clar pentru toţi, nu mai este loc de a interpreta şi de a spune că ruşii chipurile îşi

refac ţara şi la aceasta se vor opri. Nu, este o iluzie, este o prostie. Federaţia Rusă duce o politică vădită de expansiune şi noi trebuie să ne pregătim. Dacă noi vrem să mai supravieţuim ca stat, ca naţiune, noi trebuie să operăm rapid şi cât mai repede să intrăm în Uniunea Europeană. Pentru a putea intra în Uniunea Europeană, noi trebuie să ne mărim atât capacitatea noastră economică, cât şi nivelul mental, pentru că nivelul moral e principalul determinant într-un stat. Nu poţi vorbi de o integrare europeană, dacă nu ai o conştiinţă europeană. Cum noi să ne ducem în Uniunea Europeană cu o sărăcie, cu o populaţie care trăieşte de azi pe mâine? Pentru a putea ajunge în Uniunea Europeană şi a ne considera cetăţeni europeni, noi trebuie să avem o mentalitate europeană, să percepem judecătorul care te duce în faţă la proces că e judecător şi trebuie să ai un respect faţă de dânsul, te-ai dus la autorităţile publice, trebuie să ai respect faţă de autorităţile publice, dar totodată şi autorităţile publice trebuie să-ţi satisfacă necesităţile. Odată ce vom rezolva probleme la nivel de relaţii cetăţean-stat, atunci noi vom putea discuta despre o intrare de facto a Moldovei în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ai lăsat să se înţeleagă că printre problemele prioritare pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit guvernarea ar fi eurointergarea. Alte probleme? Sau toate se leagă de acest parcurs european?

Mihai Gafton: „Ele derivă din integrarea europeană.”

Europa Liberă: Ai modele de politicieni?

Mihai Gafton: „Pentru mine model de politician reprezintă Otto von Bismarck. Când a ajuns cancelar al Prusiei, starea statelor germane era dezastruoasă, era mult mai gravă decât a noastră. Pentru că noi avem, de facto, doar o regiune secesionistă, este vorba despre Transnistria. La etapa respectivă Germania era împărţită în vreo 300 şi ceva de ministătuleţe. Şi el şi-a pus un scop ambiţios – formarea celui de-al doilea imperiu german. Atunci era o idee trăsnită. Cum tu, cancelar al Prusiei, da, cu o ţară destul de puternică, însă tu aveai şi Austria, care reprezenta un impediment în faţa lui, cum să te apuci să reuneşti toate stătuleţele respective, inclusiv să încorporezi Austria? Era o chestie trăsnită, era imposibil. Însă, iată, Bismarck a demonstrat că printr-o politică reală, consecventă, s-a ajuns la formarea celui de-al doilea imperiu german. Clar, cu excluderea Austriei, însă s-a ajuns, s-a demonstrat imposibilul. Exact aceeaşi chestiune se aplică şi aici, şi în Republica Moldova. Noi dacă vom fi consecvenţi şi dacă vom gândi înainte să facem pasul, dacă vom analiza atât de facto, cât şi de jure lucrurile, atunci totul e posibil, putem foarte uşor ajunge în Uniunea Europeană. Problema e că noi nu analizăm aşa, noi mergem de azi pe mâine – lasă că va fi bine. Aşa e mentalitatea moldoveanului, din păcate. El nu vrea să-şi dea seama că Rusia implementează o politică dezastruoasă, o politică de expansiune, de război şi trebuie să ne autodeterminăm cât mai rapid şi să ne clarificăm în care direcţie noi mergem. Da, eu susţin partidele de stânga, dar aceasta nu înseamnă că eu sunt antieuropean şi aceasta nu înseamnă că sunt pro-rus. Eu susţin vectorul european. Nu mai este unde să tragem de timp. Pentru că noi trebuie să fim cât mai rapizi, cât mai consecvenţi şi, într-un final, noi trebuie să ajungem în Uniunea Europeană cât mai curând posibil pentru că Rusia se extinde şi se extinde grav.”