Ministerul Culturii a anunţat azi câștigătorii concursului de proiecte culturale ale asociaţiilor obşteşti, cu finanţare din bugetul de stat. La ediţia din acest an, în competiţie au intrat 111 proiecte, dintre care au fost selectate 44, bugetul alocat fiind de 2 milioane de lei. Comparativ cu anul 2014, au crescut cotele de finanţare pentru domeniile arte vizuale, cinematografie şi muzică, în timp ce în alte sfere, precum literatură, se vor aloca mai puţini bani. Detalii are Tamara Grejdeanu:
De alocaţiile Ministerului Culturii se vor învrednici proiecte declarate cărţi de vizită ale vieţii culturale din Republica Moldova, precum Festivalul Ethno Jazz sau Festivalul de film documentar „Cronograf”, dar şi iniţiative recente, a declarat ministra în exerciţiu, Monica Babuc. Iată câteva exemple: în satul Pârjolteni se doreşte transformarea şcolii populare din localitate într-un muzeu, iar într-un alt proiect, urmează să fie puse în discuţie perspectivele Caselor de Cultură din sate şi reanimarea lor.
Monica Babuc: „Este un proiect interesant, care vine să suplinească acel gol de expertiză în vederea marii probleme pe care o are cultura naţională, şi anume situaţia cu casele de cultură din localităţi, peste 500 dintre care necesită reparaţii capitale şi revenirea acestora în circuitul spiritual cultural al poporului nostru.”
Comparativ cu anul trecut, unele proiecte, îndeosebi din sfera muzicală, au primit mai mulţi bani de la bugetul de stat, totuşi, alocaţiile sunt mult mai mici, comparativ cu sumele indicate în dosarul pentru concurs. Cumulativ, pentru cele 44 de proiecte s-au solicitat aproape 11 milioane de lei. Ministerul îşi poate permite sa aloce pentru aceste activităţi suma de 2 milioane de lei. Ministra în exerciţiu a culturii, Monica Babuc, spune că această alocaţie e stabilită pentru trei ani înainte, începând cu 2013, şi chiar şi după aprobarea bugetului instituţiei pentru anul 2015, alocaţiile vor rămâne la acelaşi nivel:
„Sumele nu se pot schimba pentru că asta nu prevede regulamentul, respectiv, sumele pot fi retrase numai în cazul în care cei care depun proiecte şi care semnează contractele în vederea realizării lor, nu îşi îndeplinesc condiţiile de realizare a acestor proiecte.”
Deşi partea de investiţie pe care o asigură ministerul nu este suficientă pentru realizarea cap-coadă a unor proiecte culturale, acest lucru nu trebuie să fie un factor descurajator, este de părere Alexandru Cozub, director artistic al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Totuşi, la secţiunea de teatru au fost depuse mai puţine proiecte decât anul trecut, poate şi pentru că organizaţiile au trebuit să motiveze importanţa culturală, socială şi să justifice în amânunte toate cheltuielile, mai spune Alexandru Cozub:
„Ori oamenii nu prea aveau încredere în ceea ce fac, ori se gândeau că va trece şi aşa. Ori sunt proiecte, vreau să mă refer la acela de la Glinjeni, unde se face festivalul acesta popular de teatru, la baştina lui Mihai Volontir. A fost făcut cu grijă acest proiect, toate punctele erau îndeplinite, şi în felul cum este scris, vezi atitudinea omului faţă de ceea ce vrea să facă. Sunt multe care sunt copiate din alte părţi, sunt puse numai ac să fie, deci se vede asta.”
Şi mai puţine dosare au fost înscrise pentru categoria literatură, remarcă scriitorul Emilian Galaicu Păun:
„Din punct de vedere al activismului social, literatura este defavorizată faţă de teatru, muzică, alte asociaţii. Au fost foarte puţini pretendenţi, a fost Uniunea Scriitorilor, a fost Asociaţia fondului scris, dar, în principiu, de unde aşteptam ca să vină mai multe proiecte, din partea tinerilor, pentru că eu ştiu că există cenacluri, există mişcări foarte interesante, din păcate, nu au prezentat proiecte.”
Cele două milioane de lei vor fi repartizate aproape egal între câştigătorii celor opt categorii: artă populară şi muzeografie, arte vizuale, cinematografie, cultură comunitară, literatură, muzică, patrimoniu cultural şi teatru. Cei care au selectat dosarele, între care reprezentanţi de la minister şi oameni de cultură cred că numărul modest de solicitanţi relevă nu doar lipsa de entuziasm, dar şi reputaţia ministerului culturii de organizaţie săracă.
