Republica Moldova încearcă a doua oară să includă Complexul Orheiul Vechi în Patrimoniul Mondial UNESCO. În urmă cu zece ani Ministerul Culturii a făcut prima tentativă, dar s-a văzut nevoit să retragă dosarul pentru a-l completa. Atunci experţii internaţionali au avut mai multe obiecţii. Ce şanse are de data aceasta situl arheologic de la Orheiul Vechi să ajungă în lista monumentelor din patrimoniul internațional.
Supranumit muzeul în aer liber al Republicii Moldova, complexul cultural de la Orheiul Vechi, amplasat în zona localităților Butuceni, Trebujeni şi Mașcăuți, include un defileu spectaculos de-a lungul râului Răut, o biserică rupestră, o baie tătară, precum şi alte situri arheologice din diferite perioade istorice.
La prima tentativă de a înscrie monumentul în Patrimoniul Mondial UNESCO, autorităţile moldovene au depus dosarul pentru două criterii: cultural şi natural. Potrivit viceministrului în exerciţiu al Culturii, Gheorghe Postică, autorul dosarului, misiunea de experţi internaționali care a vizitat complexul Orheiul Vechi în 2008 a avut obiecţii la ambele criterii, cele mai multe însă au fost la cel natural.
Ca să nu fie respins dosarul, caz în care Moldova ar fi pierdut şansa să înscrie monumentul în lista Patrimoniului Mondial, autorităţile l-au retras pentru a-l îmbunătăţi. Gheorghe Postică spune că s-a ţinut cont de toate obiecţiile, iar de data aceasta demersul este mult mai complex şi convingător, speră demnitarul.
„Ei au nişte viziuni foarte stricte, drastice, faţă de criteriul natural. E foarte greu ca să demonstrezi că din punct de vedere natural locul este unic. La cultural aici e mai uşor, fiindcă la cultural noi avem nişte elemente. Atunci au fost observaţii şi la criteriul cultural parţial, dar în general ei au admis că că pe criteriul cultural Orheiul Vechi poate să meargă. Factorul natural, mediul ambiant, el aici nu dispare cu totul, dar natura vine ca un fundal pentru factorul cultural”.
În mod normal, examinarea dosarului ar trebui să dureze circa un an şi jumătate, la vară sau la toamnă urmând să vină în Republica Moldova o misiune de experţi internaţionali care să examineze situaţia la faţa locului. Anume la capitolul protejare/conservare ar putea apărea surprize.
Potrivit directorului Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, în ultimii ani la Orheiul Vechi au avut loc mai multe intervenţii brutale, care au afectat siturile arheologice.
„S-a extras calcarul chiar la 300 de metri de la Biserica Naşterea Maicii Domnului. Un agent economic din zonă a considerat că se poate de extras prundiş, calcar chiar din sit. Am sesizat organele de drept, dar nu a avut nicio finalitate această sesizare a noastră. Mai sunt alte două sesizări ce ţin de construcții ilegale în zona extravilană”.
Atât Ion Ştefăniţă, cât şi Gheorghe Postică recunosc că şansele Moldovei de a avea un monument UNESCO depind şi de unii localnici puşi pe modernizarea excesivă a clădirilor. Reproșul îl vizează şi pe preotul de la Butuceni, care intervine cu construcții şi materiale pretins moderne ce afectează valoarea patrimonială a Orheiului Vechi. Cei doi responsabili cred că parte din vină ar trebui să şi-o asume şi organele de drept, care nu stăvilesc la timp intervențiile arbitrare.
Preşedintele Mişcării Ecologiste, Alecu Reniţă, regretă că autorităţile au renunţat la înscrierea complexului Orheiul Vechi în calitate de monument natural. În viziunea lui, acea zonă impresionează mai ales prin peisajul excepţional. Ce beneficii vor fi dacă Orheiul Vechi va fi inclus în lista de monumente UNESCO? Iată ce crede Alecu Reniţă:
„Avantajele sunt enorme. În primul rând, orice monument intrat în lista Patrimoniului Mondial este o care de vizită a ţării, a locului, a regiunii. Şi asta oferă posibilităţi, pe de o parte de protecţie, pe de altă parte de dezvoltare comunitară, fiindcă rar monument al naturii sau culturii intrat în lista Patrimoniului Mondial care să nu adune anual mii de vizitatori”.
Preşedintele Mişcării Ecologiste, Alecu Reniţă, aminteşte că potrivit legislaţiei, Ministerul Culturii este obligat să supravegheze întreg arealul rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi. Potrivit lui, reprezentanților Ministerului Culturii, secundaţi de polițiști, le revine sarcina să ocrotească stâncile, lucrul cel mai de preţ din punct de vedere cultural pe care îl are în prezent Republica Moldova.
