Omul de afaceri Ilan Shor a fost interogat iar locuința i-a fost percheziționată în cadrul unor raiduri ale Centrului Național Anticorupție, care investighează un presupus prejudiciu de aproape 11 miliarde de lei adus Băncii de Economii, precum și tranzacții suspecte la Banca Socială. Shor conduce Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, pe care statul a tranzacționat-o de două ori în ultimii aproape doi ani, înstrăinând, apoi luând înapoi un mare pachet de acțiuni. Este pentru a doua oară când CNA efectuează raiduri spectaculoase în situații politice tensionate, după descinderile la guvern din februarie 2013, când a căzut guvernul Filat 2. Raidurile de vineri au avut loc loc cu zile numărate înainte de votul de învestitură pentru un nou cabinet condus de Iurie Leancă, premierul care a aprobat ambele tranzacții cu acțiunile Băncii de Economii în 2013 și apoi în 2014. Relatează Liliana Barbăroșie.
CNA şi Procuratura Anticorupţie anunţau vineri dimineaţa că percheziţiile şi audierile au loc în două dosare, unul legat de credite neperformante cu valoarea totala de aproape 11 miliarde de lei oferite de Banca de Economii, iar altul ce vizează un presupus abuz în serviciu comis la Banca Socială şi soldat cu un prejudiciu şi mai mare, de 17 miliarde de lei. În afară de domiciliul lui Ilan Shor, alte 25 de locaţii ar fi fost percheziţionate, mai anunţau autorităţile de investigaţie, fiind vorba, se pare, de companii – beneficiare de credite neperformante oferite de cele două instituţii bancare şi dislocate, întâmplător sau nu, în clădirea ce-i aparţine fostului premier liberal-democrat, Vlad Filat din centrul capitalei – IPTEH.
Percheziţiile nu s-au soldat cu reţineri, pentru că, a explicat CNA, toţi bănuiţii ar trebui să fie liberi pentru a putea fi audiaţi şi în cadrul unui audit extern care trebuie să înceapă cât de curând.
Au dat declarații vineri şi doi foşti preşedinţi interimari, unul al Băncii Sociale şi altul al Băncii de Economii, precum şi un membru al consiliului de administrație al Băncii Sociale. Şi Ilan Shor.
După audierea de aproape două ore de la CNA, unde a fost adus cu un Jiguli de teren, Shor spunea, aparent imperturbabil, că va fi cooperant cu anchetatorii şi că pentru el este important ca băncile sa fie salvate.
În versiunea anchetei, cei patru, inclusiv Ilan Shor, sunt suspectaţi de plasarea, prin abuz de serviciu, a unor sume imense din BEM într-o bancă din exterior, aşa cum a explicat astăzi Bogdan Zumbreanu, şeful direcţiei de urmărire penală a CNA:
„Persoanele sunt bănuite că, abuzând de situaţia lor de serviciu, au încheiat ilegal un contract privind plasamentul interbancar a acestor bani, bani care au ieşit din Banca de Economii, plasaţi ulterior în Banca Socială, şi, ca rezultat, banii au plecat peste hotare, acum nefiind posibilă rambursarea lor la Banca de Economii.”
Ilan Shor a ajuns în fruntea BEM după înstrăinarea acesteia în 2013 în urma unei tranzacţii calificate de experţi drept suspecta şi preluarea ulterioara a cotei obţinute de către un offshore obscur, iar apoi - de banca rusă cu capital de stat Vnesheconombank. Shor a ajuns in frunte consiliului ca reprezentant al grupului de acţionari ruşi, notează experţi avizaţi.
Cu zile numărate înainte de alegeri, statul şi-a recuperat, printr-o decizie judiciară, pachetul de acţiuni de la BEM cedat cu un an mai devreme, iar Banca Naţională s-a văzut nevoită s-o crediteze cu 4 mlrd de lei pentru că banca ar fi fost devalizată de sute de milioane de dolari. Fostul premier Ion Sturza susţine că o parte din banii dispăruţi ar fi ajuns la o bancă din Rusia unde Ilan Shor are mai multe afaceri şi familie. Sturza susţinea ca Shor trebuia să fi fost încătuşat fără ezitare şi somat să întoarcă banii. Numele lui Shor a fost cel mai des asociat în presă cu cel al fostului premier liberal-democrat Vlad Filat, care însă a negat mereu orice legătură cu milionarul moldovean cu afaceri în ascensiune în Republica Moldova.
În plin proces de negocieri postelectorale, Iurie Leancă a cerut o anchetă internaţională la BEM şi alte două bănci implicate în tranzacţiile bancare dubioase şi care ar aparţine aceluiaşi Ilan Shor. Compania americană selectată pentru acest audit va începe cercetările lunea viitoare, a anunţat ieri guvernatorul BNM. Ancheta ar putea fi dificilă, însă, pentru că o parte din probe ar fi ars, în condiţii neelucidate încă de procuratură, într-un autoturism al băncii găsit incendiat la sfârşit de noiembrie într-o suburbie a capitalei.
Astăzi, când Iurie Leancă ar fi urmat să-şi prezinte în parlament componenţa noului său cabinet, au intervenit aceste acţiuni ale CNA. Şedinţa legislativului, anunţată lunea trecută, a fost subit amânată pentru săptămâna viitoare, după ce nici liberalii, nici comuniştii nu ar fi dat semne că vor să sprijine prin vot noul guvern. Iurie Leancă sugerase anterior că ar miza pe sprijinul liberalilor şi pe o incorporare a acestora în coaliţia de guvernare. O astfel de evoluţie ar fi agreată şi de partenerii occidentali, dar nu e pe placul democraţilor, care au spus că nu-şi doresc colaborarea cu liberalii unionişti şi euroatlantici şi că preferă un guvern minoritar sprijinit de comunişti.
Politicieni din coaliţia minoritară, printre ei liberal-democratul Valeriu Streleţ şi democratul Dumitru Diacov, au negat astăzi existenţa vreunei legături între acţiunile de astăzi ale CNA, viitoarea anchetă internaţională şi votul pentru investirea guvernului. Totuşi stilul şi deznodământul unor acţiuni similare ale autorităţilor investigative din ultimii ani îi face pe mulţi comentatori să nu creadă în simple coincidenţe. Unii presupun că percheziţiile ar urmări să anihileze partea rămasă din probele ce ar putea să-i inculpe pe politicienii aflaţi la putere, înainte ca auditorii americani să capete acces la actele din BEM. Alţii avanseaza ipoteza că democraţii utilizează CNA-ul pentru a exercita presiuni asupra altor actori politici înainte de votul din parlament pentru investirea guvernului Leancă.
Solicitat de noi, jurnalistul economic Ion Preaşcă, care a urmărit îndeaproape toată povestea Băncii de Economii, ne-a spus că nu are aşteptări prea mari nici de la ancheta internaţională, nici de la cea internă:
„De la ancheta internaţională aşteptăm să fie scos în vileag cine, cum şi unde a scos banii şi unde au ajuns. Dar partea proastă e că informaţia nu va fi făcută publică. Doar compania Kroll va face un studiu, un audit, pe care îl va oferi comanditarului. Cine este comanditarul? Tot autorităţile. Şi de ele va depinde dacă vor publica aceste date şi ce măsuri vor lua ca să recupereze banii.
Cât despre acţiunile de astăzi, greu de spus care vor fi rezultatele. Contextul politic e destul de curios. S-ar putea să se facă presiuni asupra unor grupuri politice ca să fie mai conciliante în formarea guvernului. Dar poate fi şi o coincidenţă. Să vedem - poate chiar sunt bine intenţionate şi vor da rezultate. Doar că îmi amintesc cum doi ani în urmă, exact într-o vineri, în ajunul unui vot în parlament, s-a făcut o operaţiune similară cu mascaţi, s-au găsit nişte interceptări, nişte bani într-un birou şi mai departe - nimic nu s-a întâmplat. Decât că nişte oameni şi-au pierdut funcţiile. Bănuiesc că este un show mai degrabă. Din păcate asistăm foarte des la asemenea show-ri cu mascaţi şi nu sunt rezultate finale. Ce s-a întâmplat spre exemplu cu fostul preşedinte al BEM din perioada comunistă, Gacichevici – este un proces de vreun an şi jumătate, au avut loc vreo 230 de şedinţe, iar procesul e tot în prima instanţă. Eu mă îndoiesc că o să se ajungă la o condamnare.”
Ion Preaşcă este departe de gândul că lucrurile în privinţa BEM se îndreaptă spre deznodământ:
„Un jurnalist a comparat Moldova cu o vacă pe care o mulg toţi. Aşa e şi cu banca. Pe timpul comuniştilor s-a început tot acest proces, încă de atunci apăruseră primele scheme, iar în ultimii 3-4 ani acestea doar au luat proporţii inimaginabile. Şi asta cu concursul direct al administraţiei de stat. Respectiv, nu pot să zic că nu există vinovaţi şi nu pot fi pedepsiţi. Dacă ar fi voinţă politică, cred că demult erau puse multe persoane la dubă. Au existat şi până acum atâtea percheziţii şi nimic nu s-a întâmplat. Nimeni nici nu mai anunţă rezultatele dosarelor. Se iau bani pentru protecţie şi gata. Cred că şi de data aceasta aşa va fi. Dacă ar fi fost măcar un caz care să mă contrazică, ar fi o minimă încredere că autorităţile acţionează.”
O anexă secretă, ieşită la iveală după crearea coaliţiei precedente, a dezvăluit că atât CNA cât şi Procuratura generală sunt instituţii distribuite pe principii politice între partide, ambele revenind PD-ului. În aceste condiţii, cred experţii, sînt greu de tratat cu încredere puţinele anchete răsunătoare desfăşurate de aceste instituţii.
