După aproape 17 ore de convorbiri noaptea trecută la Minsk, presedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, al Rusiei, Vladimir Putin, al Franței, François Hollande, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au ajuns la o intelegere pentru un acord de incetare a focului in estul Ucrainei, care au urma să intre in vigoare la miezul nopții pe 15 februarie. Nu s-a semnat nici o declaratie la nivelul sefilor de stat, dar a fost semnat un document de către asa-numitul grup de contact de la Minsk, din care fac parte Ucraina, Rusia, OSCE si reprezentantii regiunilor controlate de separatistii pro-rusi. Acordul are 13 puncte și multe lucruri ramăse neclarificate.
Cel mai important punct al întelegerii – si cel mai clar – este ca partile au cazut de acord ca focul să inceteze la miezul noptii de sâmbata spre duminica, ceea ce dă sperante pentru participantii la negocieri.
Potrivit cancelarei Germaniei, Angela Merkel: „Ceea ce am obţinut ne da mai multa speranta decit daca nu am fi obţinut nimic. De aceea spun că această inititiva a meritat. Spre final, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a facut presiuni asupra separatistilor, aşa incit ei au fost de acord cu incetarea focului in noaptea de simbata spre duminica. Nu imi fac nici o iluzie, si nu ne facem nici o iluzie - mai sunt multe de rezolvat, dar e o posibilitate reala ca lucrurile sa se imbunătăţeasca.”
Un optimism la fel de ponderat a exprimat și presedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk: „Intelegerea de azi de la Minsk e bienvenita si ne da sperante. Speranta este buna, dar nu suficienta. Testul real va fi daca înţelegerea va fi respectata pe teren. Prima intelegere de la Minsk, din 5 septembrie, nu a fost respectata. Senzatia mea este ca trebuie sa fim prudenţi si am avut același sentiment si în discuțiile dupa ce am discutat cu cancelara Germaniei, dupa intilnirea de la Minsk.”
Nici presedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a părut foarte convins ca acordul va fi respectat de data aceasta, dar, ca de obicei, a dat vina pe forţele guvernamentale ucrainene:
„Reprezentantii din Republicile Doneţk si Luhansk insista că raspunzind acţiunilor agresive ale autorităţilor de la Kiev au reusit nu numai sa respinga atacurile forţelor Kievului, dar au lansat propria lor ofensiva si au incercuit o formatiune considerabila de 6000 – 8000 de militari ucrainieni. Bineinteles ca ei vor acum ca aceasta formaţiune sa depuna armele si sa-şi înceteze rezistenta. Autorităţile de la Kiev spun că nu este vorba de o incercuire si asteapta ca retragerea sa aiba loc intr-o maniera calma. Eu am avut indoieli de la inceput si le am și acum. Daca incercuirea e reală, atunci, bazindu-ne pe logica, ne putem astepta că cei incercuiti vor incerca sa iasa din, iar cei din afara vor încerca sa creeze un coridor sigur prin care sa isi poata retrage forţele.”
Acordul presupune si retragerea tuturor forţelor straine de pe teritoriul ucrainian, asa cum a declarat presedintele Ucrainei, Petro Poroşenko:
„Retragerea tuturor forţelor străine - toţi mercenarii – de pe teritoriul ucrainian. Ele trebuie retrase in viitorul cel mai apropiat. Un alt punct foarte important este punerea in aplicare a acordurilor şi memorandumului de la Minsk din luna septembrie si închiderea parţiala a granitei de stat a Ucrainei.”
In legatura cu acest punct se poate pune intrebarea cine sunt acesti mercenari si care sunt aceste trupe straine, atita timp cit presedintele Rusiei susţine in continuare ca tara sa nu este implicata militar in Ucraina, in ciuda dovezilor aduse de Alianța Nord Atlantică si Kiev.
Înțelegerea vorbeste și despre acordarea unui statut special regiunilor Luhansk si Doneţk, dar nici aici lucrurile nu sunt prea limpezi – cel putin din declaratiile presedintilor Ucrainei si Rusiei.
Petro Poroşenko spune că Ucraina nu acceptă nici o propunere de federalizare sau de autonomie: „Pentru aceste regiuni va fi luat in considerare un statut special. Ne angajam sa modificăm Constituţia în sensul descentralizării întregii Ucraine. Nu acceptam nici o propunere de federalizare sau similara – nu va fi nici federalizare nici autonomie.
În același timp, presedintele rus Vladimir Putin vorbeste despre respectarea drepturilor pentru locuitorii din Donbas: „Urmeaza un pachet de probleme legate de rezolvarea problemelor politice pe termen lung, prima fiind reforma constituţionala care trebuie sa ia in calcul drepturile legitime ale oamenilor care locuiesc in Donbas.”
Întelegerea semnată joi la Minsk face referire și la retragerea armamentului greu după așa-numita linie de contact, in limitele acceptate în acordul din 5 septembrie, si eliberarea tuturor prizonierilor.
Si in legatura cu acest punct sînt semne de intrebare, mai ales in ceea ce o priveste pe Nadia Savcenko, pilotul ucrainean arestat în Rusia, care se află în greva foamei de peste 50 de zile.
Presedintele Poroşenko vorbea despre eliberarea tuturor detinutilor in cinci zile de la retragerea armamentului greu de pe linia de contact.
Avocatul Nadiei Savcenko crede însă că înțelegerea nu se referă și la Savcenko şi ca ea ar putea fi eliberată la schimb cu un alt prizonier, pentru ca e acuzata că e complice la uciderea a doi jurnalisti rusi, acuzatie respinsă de pilotul ucrainean.
Părţile au opinii foarte diferite despre cum au decurs negocierile. În timp ce ministrul german de externe Frank Walter Steinmaier spune ca intelegerea nu e „o solutie cuprinzatoare” şi nici „un succes” şi ca negocierile „nu au fost usoare”, omologul sau de la Moscova, Serghei Lavrov spusese ca ele ar fi mers „mai bine decit super”…
Intre timp însă, separatistii pro-rusi au lansat joi dimineață un contraatac in apropiere de portului Mariupol, zona in care miercuri forţele guvernamentale ucrainene au luat controlul asupra unei zone importante.
Miercuri, în luptele de la Debalţeve, 19 militari ucraineni au fost uciși și alți 78 răniți.
