Vineri 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur cu magnitudinea 7,2 pe scara Richter a făcut numeroase victime și a produs pagube imense în România. Bilanțul său a fost estimat la 1.570 morți, 11.300 răniți, 32.900 de locuințe prăbușite sau avariate grav, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unități economice afectate, valoarea pagubelor anunțate ridicîndu-se la echivalentul a două miliarde de dolari.
Radio Europa Liberă a luat inițiativa în acele zile de a stabili o legătură telefonică în direct între oamenii din România și rudele și apropiații lor din străinătate, în emisiuni ce s-au succedat timp de mai multe zile. În arhiva postului nostru de radio se păstrează extrase din emisiunile zilei de 9 martie, pe care vă invităm să le ascultați.
Victor Cernescu: Dragi ascultători, continuăm emisiunea de transmitere a mesajelor către rudele din România ale românilor care locuiesc în străinătate. Emiunea noastră va continua până la ora unu după miezul nopţii. După cum spuneam, continuă emisiunea de transmitere a mesajelor către rudele din ţară din partea românilor care trăiesc în străinătate şi care sunt îngrijoraţi de soarta rudelor şi prietenilor în urma cutremurului. Vă amintim numărul nostru de telefon - 21021, interior – 513. Repet: 21021, interior – 513.
Dragi ascultători, vă mai prezentăm încă o dată un articol publicat în numărul de azi al ziarului „New York Times” sub semnătura trimisului la Bucureşti al acestui ziar, Malcolm Brown.
La 8 martie, scrie Malcolm Brown, patru zile după cutremur, imobilele avariate, distruse din strada Alexandru Sahia, nu fuseseră încă cercetate pentru a se descoperi eventual supravieţuitori sau pentru a se scoate sub dărămâturi cadavrele celor morţi. Un grup de eleve măturau pavajul din faţa ruinelor, s-ar părea că se dă prioritate eforturilor de a se reda acestei capitale greu lovite, o imagine care să reflecte ordine şi curăţenie. Distrugerele au fost atât de mari, încât nicio echipă de intervenţie nu a putut spera să controleze la timp toate ruinele pentru a-i salva pe suprevieţuitori. Ştim că există probabil, nenumăraţi, probabil sute de oameni, care mor din cauza rănilor suferite, de foame, sau din cauza lipsei de aer, a declarat un reprezentant oficial, dar cum putem să-i găsim pe toţi? Ici-colo sunt scoşi oameni în viaţă de sub dărămâturi, dar găsirea lor pare să fie de domeniul hazardului.
Între timp, soladaţii mărşăluiesc în forme de parade, cu lopăţile pe umeri. Cărămizile dislocate sunt puse frumos una peste alta, iar camioanele stau la coada pentru a transporta dărămâturile. Un om supărat care a pierdut în urma cutremurului mai multe rude comentează: „ca de obicei, Guvernul face totul pentru a salva aparenţele. Aş dori să se ocupe mai puţin cu găteala, şi mai mult cu săpatul”.
Din afară, cele mai multe clădiri par să nu fi suferit aproape deloc, însă în interiorul multora, pereţii şi tavanele s-au prăbuşit, iar tencuiala s-a adunat în grămezi de moloz În cele mai mari blocuri, acţiunile de demolare şi descoperire a victimelor continuă zi şi noapte. Trecători curioşi se adună în jurul ruinelor din Bulevardul Magheru, Piaţa Universităţii, Bulevardul Republicii şi alte locuri din centrul Bucureştiului. Aproape toţi au sacoşe, unele cu alimente, altele cu obiecte recuperate de sub dărămâturi. Perechile de tineri se ţin de mână, zâmbesc, fac glume, sunt fericiţi de a fi în viaţă.
Dar tensiunea care creşte cu fiecare zi este tot mai evidentă, iar certurile dintre pietoni şi miliţienii din dreptul anumitor clădiri sunt tot mai frecvente. Motivul principal al acestei tensiuni este lipsa prelungită de informaţie despre rude sau prieteni şi aparenta incapacitate a autorităţilor de coordona informaţiile. Cei care se duc la morga centrală sunt confruntaţi cu imaginea a 500 de cadavre. Multe, atât de mutilate, încât nu mai pot fi identificate. Majoritatea sunt copii sau oameni în vârstă, cei mai mulţi în cămaşă de noapte.
Cutremurul s-a produs la ora 21 şi 21 de minute, iar personele care tocmai se culcaseră au fost cele mai afectate. Unii experţi, sunt de părere că numărul victimelor ar fi fost şi mai mare dacă seismul s-ar fi produs mai târziu în cursul nopţii. Cei care nu şi-au găsit rudele sau prietenii la morgă colindă străzile fără ţel, nu au cui să se adreseze pentru informaţii. Noaptea. Sunt câteodată ştiri mai multe şi mai folositoare, dar acestea vin pe unde scurte, din Occident.
Radio Europa Liberă, creat de Agenţia Centrală de Informaţii în anii Războiului Rece pentru a difuza propaganda anti-comunistă în ţarile Europei de Răsărit, a devenit un apreciat mijloc de informare publică, transmiţând mesaje personale din partea rudelor sau a prietenilor din Occident. Prin intermediul acestui post de radio, cei din ţară au putut fi la curent cu ceea ce se întâmplă la Bucureşti, REL difuzând informaţiile corespondenţilor occidentali.
Vorbind de lipsa de informaţie din „Scânteia” şi celelate publicaţii româneşti, o persoană mi-a spus că „Scânteia” va publica măcar acum unele ştiri.
Victor Cernescu: Alo....
Stela Moman: „Am fost chemată de Europa Liberă, de sora mea din SUA, Emilia Raiser.”
Victor Cernescu: De unde telefonaţi doamnă?
Stela Moman: „Telefonez din Bucureşti şi mă numesc Stela Moman. Se interesa de mine, de fiica mea Monica şi de fratele ei Gică Moman.”
Victor Cernescu: Da, îmi aduc perfect aminte. Sunteţi sănătoşi.
Stela Moman: „Cineva a ascultat emisiunea dvs. Vă rog, dacă ea revine, să-i transmiteţi că suntem cu toţii bine.”
Victor Cernescu: Vă mulţumesc doamnă. Iată încă o ştire bună. Ne pare bine să primim ştiri bune.
Stela Moman: „Eu vă mulţumesc pentru grija dvs deosebită.”
Victor Cernescu: Vom transmite această ştire în tot cazul. Toate cele bune. Continuăm cu reportajul apărut în ziarul New York Times, sub semnătura lui Malcolm Brown care scrie de la Bucureşti. „Vorbim de lipsa de informaţie din Scânteia şi celelate publicaţii româneşti. O personaă mi-a spus că „Scânteia” va publica măcar acum unele ştiri, dar acest ziar nu ne spune decât câte locuri a vizitata preşedintele Ceauşescu şi publică fotografii arătându-l în faţa blocurilor avariate”...
Şi cu aceasta trecem la o nouă convorbire telefonică. Alo....
Valentin Laurenţiu: „Alo, bună seara.”
Victor Cernescu: Bună seara...
Valentin Laurenţiu: „Vă deranjează din nou Valentin Laurenţiu din Bucureşti. Am mai vorbit astă seară. Am trimis un mesaj în SUA prin amabilitatea dvs. Vreau să vă mai spun, domnule Cernescu, că suntem în continuare pe recepţie şi recepţionez toate mesajele, dar vă rog să insistaţi să dea numerele de telefon, pentru că majoritatea uită de acest lucru.”
Victor Cernescu: Mulţumesc foarte mult domnule Laurenţiu.
Valentin Laurenţiu: „În centru e dezastru, noi avem maşină, dar nu ne putem deplasa la toate adresele, să se dea măcar numerele de telefon a celor mai îndepărtate cunoştinţe, să telefonăm şi să luăm legătuta cu persoanele respective.”
Victor Cernescu: Deobicei insistăm domnule Laurenţiu, dar câteodată se întâmplă să nu ne înţelegem nici noi cu persoanele respective prea bine, câteodată pleacă prea repede de pe fir.
Valentin Laurenţiu: „Vă înţeleg şi îi înţeleg şi pe ei. Emoţia este mare şi puternică în asemenea clipe, dar insistaţi vă rog. Pentru că noi ne oferim benevol să-i servim şi să aibă toată încrederea că noi îi servim cum trebuie. Chiar acum am trimis o mulţime de mesaje, dar vă rog să insistaţi cu numărul de telefon.”
Victor Cernescu: Este foarte nobil din partea dvs şi aţi făcut o sugestie extraordinar de construcitvă. Vă mulţumesc. Ne apropiem de sfârşitul emisiunii noastre, dragi ascultători.
Iată-l pe Radu Pârvan, cu spicuiri din ştirile mai importante ale zilei.
Radu Pârvan: „Ajutoarele din străinătate continuă să sosească la Bucureşti. Nenumărate avioane sosesc cu medicamente, instrumente chirurgicale şi hrană, de asemenea cu medici şi alte echipe. Se oferă din partea Bisericii Ortodoxe din Grecia pături şi corturi. Avioane au sosit şi din Polonia. Crucea Roşie maghiară a oferit, de asemenea, medicamente şi corturi. Guvernul cehoslovac a promis ajutoare fără de a le preciza. Crucea Roşie Olandeză a anunţat expedierea joi şi vineri a două avioane cu medicamente şi echipament sanitar. Ajutoare s-au primit şi din Belgia. SUA a anunţat că va trimite o echipă de șapte experţi geologi, precum şi o aparatură specială pentru evaluarea avariilor. Echipa urmează să plece sâmbăta viitoare la Bucureşti. România a cerut ajutorul unor experţi străini pentru examinarea clădirilor şi altor structuri de mari proporţii, îm mod deosebit stăvilare şi baraje. Comitetul Politic Executiv al Partidului Comunist Român a încheiat astăzi un prim bilanţ al victimelor şi avariilor pricinuite de cutremurul de vinerea trecută. Postul de radio Bucureşti a declarat că acest Comitet a evaluat pierderile şi daunele ca fiind extrem de grele.”
„Agenţia Tass a anunţat, astăzi, că trupele sovietice vor ţine manevre la sfârşitul acestei luni şi la începutul lunii aprilie în apropierea oraşelor Chişinău, Odesa şi Nikolaev. Scopul acestor manevre este coordonarea operaţiunilor forţelor terestre şi aeriene.”
„Guvernul din Chile şi-a prezentat, astăzi demisia pentru a permite preşedintelui să reorganizeze cabinetul. O scurtă declaraţie anunţa că unii din cei 16 miniştri care au demisionat, vor fi numiţi ambasadori ai Republicii Chile în străinătate.”
„Olanda a promis astă seară să sprijine cererea de adeziune a Portugaliei la Comunitatea Economică Europeană, dar a precizat că mai rămân serioase probleme economice de rezolvat înainte ca ea să devină membră a comunităţii. Luna trecută, premierul Suarez obţinuse promisiuni de sprijin din partea Angliei, Irlandei, Danemarcei şi Italiei. În actuala călătorie a primit promisiuni de sprijin din partea Germaniei de Est şi a Franţei. Comunicatul francez spunea, de asemenea, că economia Portugaliei trebuie examinată cu grijă pentru ca să se poată integra în acea a pieţii comune.”
„Din Danemarca ni se semnalează că o femie şi fiul său, cetăţeni est-germani, au scăpat într-o barcă pneumatică şi au fost salvaţi în ape internaţionale de un feribot al căilor ferate daneze. Soţul ei, în vârstă de 40 de ani şi două fetiţe de 12 şi 14 ani sunt daţi lipsă şi se crede că s-au înnecat.”
„Preşedintele Jimmy Carter a declarat astăzi că Israelul va trebui propabil să se retragă din cea mai mare parte a ţinuturilor ocupate în 1967, înainte de a putea ajunge la un acord de pace.”
„Negocierile de la Bruxelles între Uniunea Sovietică şi Comunitatea Economică Europeană nu au fost reluate astăzi după cum se programase, deoarece delegaţia sovietică nu s-a prezentat la negocieri.”
Victor Cernescu: Mulţumesc, Radu Pârvan. Doamnelor şi Domnilor, cu acesta ne încheiem emisiunea specială cu care încercăm să ajutăm pe românii care trăiesc în străinătate să intre în legătură cu rudele lor din ţară. Vom continua mâine dimineaţă la ora obişnuită cu emisiunea noastră specială. Vă amintim, numărul nostru de telefon 21021, interior 513.