George Damian scrie în „Adevărul” că felul în care partidele pro-europene se acuza reciproc de eșecul lui Iurie Leancă în Parlamentul d ela Chișinău este lamentabil. Era deja îngrijorător că s-a vorbit despre existența unei majorități pro-europene, dar ea nu a fost oficializată nicicum, nemaivorbind despre cooptarea comuniștilor ca susțintori în propunerea de prim ministru. Ce a ieșit s-a văzut. Între timp, Republica Moldova înregistrează deja efecte dramatice ale crizei economice, agravate de conflictul din Ucraina și de instabilitatea economică a Rusiei. Leul moldovenesc se devalorizează și nu există pârghii de stopare a fenomenului, arată comentatorul, care adaugă că respingerea propunerii de premier de către Parlament a fost contabillizată ca mare dezamăgire la Bruxelles, fie și pentru că trei mari lideri europeni au bătut drumul până la Chișinău să susțină formarea unei coaliții pro-europene. „Povestea de succes a Republicii Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană riscă să se transforme într-un eşec răsunător care va umple urnele cu voturi pentru pro-ruşii Igor Dodon şi Renato Usatîi”, scrie George Damian.
Mai mulți comentatori se opresc la subiectul ”acordului” de la Minsk. Cuvântul trebuie neapărat pus între ghilimele, pentru că mai toată lumea constată că n documentul e clar numai în ceea ce privește obligațiile Rusiei - minime- și lasă în coadă de pește, dacă nu chiar mai rău, tot ceea ce pivește Ucraina. „Oricum ai analiza acordul semnat la Minsk, el este o victorie a lui Putin”, spune Armand Goșu într-un interviu acordat la Ziare.com. Liderul dela Kremlin s-a angajat doar să înceteze focul. Documentul nu-l obligă să-și retragă trupele din regiunile separatiste, nu face referire la Crimeea, nu este semnat de liderii separatiștilor din Donețk și Lugansk. Și mai grav, arată Goșu, Kievul recunoaște dreptul separatiștilor „de a numi judecatori si procurori, de a inființa miliții populare, legalizand practic actualele structuri paramilitare ale separatistilor pro-ruși”. Ucraina este obligată să-și modifice în consecință Constituția până la sfârșitul anului ș.a.m.d. Cea mai dramatică prevedere a acestui ciudat document, este, în lectura invitatului dela Ziare.com, faptul că Kievul trebuie să plătească salarii și pensii în regiunile separatiste - lucru care nici măcar în Transnistria nu se întâmplă. Armand Goșu spune în interviu că este ciclul natural după care funcționează de sute de ani Rusia: dată la 2-3 decenii, ea revine în forta pe arena internationala spre a-si lua revansa după un episod de reflux.
Președintele României Klaus Iohannis este astăzi tras de mânecă de cel puțin doi comentatori: e prea moale cu premierul Victor Ponta și cu actualul Parlament care refuză să dea aviz de cercetare penală a unor parlamentari suspectați de acte grave de corupție. „Victor Ponta este un personaj meschin, onctuos și feroce”. Mandatul său de premier este „una din cele mai triste pagini din istoria Guvernului României”, așa că „este irațional să îi acorzi prezumția de bună-credință în orice circumstanță instituțională”, scrie în „România liberă” Cristian Câmpeanu. Klaus Iohannis a pledat recent pentru consens de la tribuna Parlamentului. „A duce o politică a consensului înseamnă în esență să dai fiecăruia ce vrea”, îi atrage atenția Câmpeanu și adaugă: „sarcina președintelui nu este să facă pace și consens ci să asigure echilibrul și funcționarea instituțiilor (...); atunci când este vorba de interes național să fie conflictual, nu consensual”.
