Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Reprezentantul președinției Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a pledat la Chișinău și Tiraspol pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2; Situația economică din Transnistria se complică, iar autoritățile încearcă să caute soluții; Experți de la Tiraspol și Chișinău despre perspectivele economice, dar și situația politică regională, în lumina negocierilor pentru pacea în Ucraina de la Minsk. Şi ce cred locuitorii Tiraspolului despre imaginea Transnistriei în afara regiunii.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.
***
Noul candidat la funcția de premier în R. Moldova e omul de afaceri Chiril Gaburici, propus de Partidul Liberal-Democrat. Gaburici, în vârstă de 38 de ani, nu este membru de partid și a condus până acum o companie de telefonie mobilă în Azerbaidjan. Şeful statului a numit un nou candidat după ce joia trecută premierul în exerciţiu Iurie Leancă nu a reuşit să obţină sprijinul parlamentului pentru un nou cabinet de miniştri. Ca şi Leancă, deocamdată, Gaburici are sprijinul explicit al fracţiunilor democrate şi liberal-democrate. Liberalii au reiterat că vor vota un guvern numai dacă va fi refăcută coaliţia de guvernare pro-europeană cu participarea lor. Socialiştii au spus că nu vor vota un cabinet condus de Gaburici, iar comuniştii au anunţat încă în ajun că PCRM şi-ar dori ca viitorul candidat să fie din sfera afacerilor.
La Tiraspol, Sovietul suprem i-a audiat pe membrii guvernului şi conducătorii unor întreprinderi pentru a discuta soluţii de depăşire a gravei crize economice şi bugetare cu care se confruntă regiunea. Potrivit agenţiei novostipmr, responsabila de economie Alevtina Slincenko a spus că în Rusia acum s-ar pregăti un program de sprijin pentru companiile transnistrene orientate spre piaţa rusă şi care acum întâmpină dificultăţi în exportul producţiei lor în Rusia. Unii şefi de întreprinderi au propus, între altele, să fie devalorizată rubla transnistreană pentru a stimula exportul, dar reprezentanţii administraţiei au spus că un asemenea scenariu ar reduce drastic veniturile reale ale populaţiei şi ar spori cheltuielile bugetare. Administraţia propune, între măsurile anti-criză, o amnistie fiscală şi preferinţe pentru persoanele juridice care creează noi locuri de muncă, printre priorităţi fiind şi dezvoltarea agriculturii. Anul trecut, aproape jumătate din întreprinderile transnistrene au înregistrat o scădere semnificativă a volumului producţiei, cea mai mare cădere fiind în industria alimentară – peste 22 la sută, şi în industria electrotehnică – 21 la sută. Luna trecută, în ianuarie, per total, căderea a fost de 18 la sută faţă de perioada similară a anului trecut.
Directorul Uzinei Metalurgice de la Râbniţa, Iuri Melnic, a declarat, citat de presa locală, că întreprinderea este în proces de reorganizare, care vizează în special secţiile de producţie auxiliare. El a anunţat că de la întreprindere au fost concediaţi 93 de oameni din personalul administrativ şi secundat, la întreprindere rămânând să lucreze 2 525 de oameni. Secţiile auxiliare, potrivit lui Melnic, aduc uzinei pierderi de 1 milion de dolari anual, care intră în costul producţiei. El a dat asigurări că întreprinderea, care mai mult stagnează, în ultimii ani, ar fi semnat recent câteva contracte de livrare a fierului vechi pentru relansarea producţiei. Iuri Melnic a adăugat că volumul producţiei la Uzina Metalurgică de la Râbniţa trebuie să fie de la 44 de mii de tone de oţel în sus ca întreprinderea să aducă venit. Recent, administraţia de la Tiraspol a răscumpărat un pachet important de acţiuni al uzinei, detaliile tranzacţiei însă nu au fost făcute publice.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Rusia are o „istorie” de încălcare a regulilor internaționale, așa cum a dovedit-o folosind forța în Georgia și în Moldova, iar mai nou în Crimeea și estul Ucrainei. Într-un interviu difuzat vineri de postul de radio rusesc Kommersant-FM vineri, Stoltenberg a mai spus că politicile rusești în vecinătatea Rusiei provoacă îngrijorarea NATO, care este datoare să-și „adapteze” forțele și dispoziția lor în funcție de „schimbările în condițiile de securitate”. În același interviu Stoltenberg a respins speculațiile din presă că noul guvern stângist al Greciei ar „submina” unitatea alianței fiind oarecum pro-rus. Stoltenberg a spus că noul cabinet elen și-a reafirmat „devotamentul” față de calitatea de membră NATO a Greciei.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută șefa externelor de la Tiraspol, Nina Ștanski, a declarat că imaginea Transnistriei în afară s-a îmbunătățit simțitor, o dovadă elocventă în acest sens, în opinia ei, fiind faptul că presa străină nu ar mai scrie de rău despre regiune. Dar ce cred locuitorii Tiraspolului despre cum este viața reală în Transnistria și cum s-a schimbat imaginea acesteia în ultimii ani? Iată câteva voci culese pe străzile Tiraspolului de corespondenta Europei Libere, Karina Maximova:
Я бы не сказал, что стало хуже. Так где-то примерно на допустимом уровне. Не то чтобы плохо, но и не то, чтобы очень хорошо.
Улучшится внешне, но только не финансово. Бюджет у нас как был никакой, так и остался.
При Шевчуке не может измениться в лучшую сторону. Это мое личное мнение. Вернуть Смирнова. Да.
Наверное, лучше. Дороги строятся хорошие. Много каких-то зданий хороших. Облагораживаются улицы, дома…
Так же и осталось, ничего не поменялось. Никаких изменений к лучшему не произошло. Все впереди. Еще неизвестно, как решится наш вопрос.
За последние годы он все-таки ухудшился. Ну, потому что сокращают зарплату, делают короткую рабочую неделю. Это не говорит о том, что в Приднестровье стало жить лучше.
Мое мнение – он ухудшился. Потому что, во-первых, у нас экономически тяжелое положение и не развивается ничего в принципе. Только магазины строят, банки и больше ничего. А именно для детей побольше бы, какие-нибудь площадки детские, что-нибудь действительно такое – чтобы и стОящее было, как в России, очень много проводится именно для детей, а не все для банков. Для народа.
Мне кажется, что на месте. Зарплаты не повышаются, пенсии не повышаются за последний год. Цены на продукты питания остались те же, некоторые даже поднялись. Например, хлеб. Бытовые услуги поднялись. Мне кажется, к лучшему ничего пока не произошло. Почти на том же уровне остаемся. Не так чтобы сильно хуже, получше, чем у других, но все равно. Хотелось бы лучшего, конечно.
***
Europa Liberă: Negocierile politice pentru reglementarea conflictului transnistrean sunt blocate de aproape un an, iar grupurile de lucru la nivel de experți nu s-au întâlnit de cel puțin trei luni, de cât pe malul drept al Republica Moldova au avut loc alegeri. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, unul dintre mediatorii în negocieri, l-a trimis săptămâna trecută în Republica Moldova pe reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Radojko Bogojevic, care a avut întrevederi atât la Chișinău, cât și la Tiraspol. Lina Grâu are detalii despre această vizită:
În cadrul întrevederii cu vicepremierul în exerciţiu pentru reintegrare de le Chișinău, Eugen Carpov, Radojko Bogojevic, a trecut în revistă priorităţile Preşedinţiei Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru anul 2015 şi a menţionat că OSCE rămâne profund implicată în procesul de reglementare transnistreană pentru a obţine cât mai multe rezultate.
La rândul său, Eugen Carpov i-a mulţumit oficialului OSCE pentru efortul depus şi pentru implicarea sa pe parcursul anului 2014, când, potrivit lui Carpov, „într-un an greu pe plan regional, a fost asigurată continuitatea dialogului în procesul de reglementare, precum şi stabilitatea în Zona de securitate”.
Totodată, Eugen Carpov a atras atenţia asupra a ceea ce el a numit intensificarea acţiunilor unilaterale şi necoordonate ale Tiraspolului din ultima perioadă şi a subliniat că după investirea noului Guvern se vor relua activităţile grupurilor de lucru şi întâlnirile la nivelul reprezentanţilor politici. În acest context, vicepremierul a dat asigurări că autorităţile de la Chişinău vor depune în continuare eforturi susţinute în vederea avansării discuţiilor în cadrul formatului de negocieri "5+2".
Reprezentantul Special al OSCE a reiterat necesitatea menţinerii dialogului politic activ în cadrul procesului de reglementare, precum şi eficientizarea activităţii grupurilor de lucru sectoriale.
În cadrul vizitei sale în Republica Moldova, Radojko Bogojevic a vizitat și Tiraspolul. Un comunicat oficial de la Tiraspol spune că Transnistria este gata de un dialog constructiv cu Chișinăul.
Șefa grupului de negociatori de la Tiraspol, Nina Ștanski, a anunțat că în cadrul întrevederii cu oficialul OSCE a venit cu inițiativa de a organiza o întâlnire a tuturor participanților la formatul 5+2 pentru a discuta și clarifica pozițiile cu privire la documentele de bază ale procesului de negocieri. „În același timp, în cadrul contactelor noastre cu reprezentanții Chișinăului vom lucra pentru a ridica restricțiile care, din păcate, ne complică simțitor până în prezent relațiile. Noi suntem gata pentru activizarea imediată a grupurilor de lucru și multe dintre propunerile noastre legate de aceste grupuri de lucru deja le-am discutat cu reprezentantul OSCE”, a declarat Nina Ștanski.
Aceasta a constatat că, din păcate, din cauza situației interne din Republica Moldova procesul de negocieri la nivel de reprezentanți politici ai părților și la nivelul grupurilor de lucru sectoriale stagnează. „De câteva luni de când discuțiile nu se mai poartă la problemele existențe s-au adăugat altele noi. Dar Transnistria în continuare este atașată principiului de soluționare a acestei probleme doar la masa de negocieri”, a mai spus Nina Ștanski.
Potrivit ei, factorul principal care împiedică relațiile normale dintre Tiraspol și Chișinău este poziția Republicii Moldova care se bazează pe politica presiunilor. „În cadrul negocierilor, spune Nina Ștanski, noi trebuie să fim egali, trebuie să ne auzim unii pe alții și să ne respectăm reciproc interesele. Însă în situația presiunilor, sancțiunilor, a restricțiilor, a urmăririlor penale are de pierdut toată lumea și are de suferit chiar procesul de negocieri în sine”.
Pe de altă parte, referindu-se la concluziile vizitei sale, reprezentantul președinției OSCE, Radojko Bogojevic, a spus că organizația are un plan de relansare a negocierilor privind reglementarea transnistreană pentru 2015. Acest plan, a specificat diplomatul, prevede în primul rând reluarea activității troicii la nivelul conducerii OSCE: un format care include trei țări – cea care a încheiat președinția, cea care o deține în prezent și cea care va prelua președinția OSCE anul viitor. În acest moment cele trei țări sunt Elveția, Serbia și Germania. Berlinul, spune Radojko Bogojevic, va prelua anul viitor dosarul transnistrean, motiv pentru care ar fi bine de pe acum reprezentantul acestei țări să fie prezent la discuții.
Pe de altă parte, oficialul atrage atenția că în lipsa unui executiv la Chișinău nu pot avea loc nici întâlnirile Chișinău – Tiraspol. „Ambele părți sunt dispuse să reia cât de curând discuțiile și întrevederile la nivelul grupurilor de lucru, imediat ce va fi desemnat noul guvern și nominalizat noul reprezentat politic al Chișinăului. Formarea guvernului este un aspect crucial pentru reluarea discuțiilor, având în vedere că acest proces a fost suspendat o bună perioadă”, a menționat reprezentantul OSCE.
În altă ordine de idei, reprezentantul special al OSCE a criticat intenția Tiraspolului de a introduce sistemul de carte verde în stânga Nistrului. Acesta îi va obliga pe toţi şoferii care vin în regiune să deţină asigurare obligatorie pentru maşinile ce au alte numere de înmatriculare decât cele transnistrene. „Noi suntem împotriva oricăror măsuri unilaterale, nu susținem asemenea decizii din partea nici uneia dintre părți. Aceste probleme trebuie examinate în cadrul întâlnirilor dintre grupurile de lucru. Noi nu încurajăm asemenea acțiuni”, a menționat reprezentantul președinției OSCE pentru conflictul transnistrean, Radojko Bogojevic.
***
Europa Liberă: De la începutul acestui an, Transnistria are mari probleme cu încasările bugetare, care în prima lună a anului s-au redus de patru ori față de perioada similară a anului trecut. Pe acest fundal, autoritățile de la Tiraspol deja au anunțat că nu au suficienți bani pentru a plăti salariile la timp, iar pensiile sunt achitate fără suplimentele cu care transnistrenii se obișnuiseră deja – adică fără cei 15 dolari oferiți de Federația Rusă pentru fiecare pensionar. A fost de asemenea redus în jumătate și suplimentul pe care persoanele în etate îl primeau din bugetul regiunii de la 100 la 50 de ruble. În plus, de la începutul anului s-a produs și un rând de scumpiri – de la servicii în comun la călătoria în transportul public. Despre cum evoluează lucrurile în Transnistria din punct de vedere economic a aflat mai multe detalii Lina Grâu:
Criza bugetară pare să ia amploare, iar o parte dintre investitori se gândesc să plece din regiune. Astfel, oligarhul rus Alișer Usmanov, proprietarul companiei Metalloinvest, s-a retras din Transnistria. Presa a scris că acesta a transmis pachetul de control de acțiuni a Uzinei Metalurgice din Rîbnița către administrația de la Tiraspol și a scos la vânzare combinatul de ciment și ardezie din localitate. Aceste două uzine asigurau partea cea mai mare a bugetului orașului Rîbnița și aveau și o contribuție importantă și în bugetul Transnistriei. Datele despre tranzacţia de la Uzina metalurgică, preţul pachetului şi numărul de acţiuni nu au fost făcute publice. Presa din Transnistria s-a arătat îngrijorată de perspectiva funcționării acestor întreprinderi.
Administrația de la Tiraspol a dat însă asigurări că Uzina metalurgică va continua să lucreze și nu va disponibiliza personalul. Evghenii Şevciuk a spus că se va face tot posibilul pentru ca uzina să activeze în continuare în regim normal şi să fie păstraţi toţi angajaţii – aproximativ 2500 de persoane. Peste 95% din producţia uzinei merge către export, iar anul trecut au fost fabricate 400 mii tone de produse din metal. Experții însă semnalează că odată cu destabilizarea Ucrainei, uzina metalurgică de la Rîbnița a pierdut posibilitatea de a primi livrări de fier vechi prin Ucraina, motiv pentru care acum se confruntă cu dificultăți.
Situația economică complicată din regiune a constituit și săptămâna trecută subiect de discuție în cadrul unei ședințe convocate de liderul de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, cu executivul regiunii. În cadrul ședinței s-a menționat că factorii externi continuă să aibă un impact negativ asupra economiei Transnistriei și în particular asupra încasărilor bugetare.
Potrivit datelor prezentate de șefa finanțelor, în primele 10 zile ale lunii februarie în buget au fost acumulate 8 milioane ruble transnistrene, față de 28 milioane cât s-a încasat anul trecut în aceeași perioadă. „În luna ianuarie din bugetul republican s-a reușit achitarea a doar o treime din salarii, iar din bugetele locale s-au achitat doar 13 la sută. Continuă să existe restanțe și la alte capitole de plăți pentru categoriile social vulnerabile”, a declarat șefa finanțelor, Elena Ghirjul. Potrivit acesteia, la începutul anului restanțele bugetare se ridicau la 10 milioane dolari, iar împreună cu serviciile de întreținere – la 40 milioane dolari.
„Prognozele pentru încasările bugetare în luna februarie sunt chiar mai joase decât în ianuarie – aproximativ 80 milioane ruble, față de 84 milioane în ianuarie”, a subliniat responsabila de finanțele regiunii.
Serviciul de presă al liderului de la Tiraspol menționează că în cadrul ședinței s-a discutat și despre un șir de măsuri anticriză care să permită completarea bugetului și activizarea agenților economici din Transnistria. Șevciuk a menționat că acele măsuri care sunt bine gândite și fundamentate din punct de vedere economic trebuie unite urgent într-un program anticriză. „Va trebui să adoptăm un șir de decizii neordinare și nepopulare, dar care să fie îndreptate către crearea de condiții și premize pentru asigurarea stabilității macroeconomice. Este sarcina de bază care stă în fața organelor puterii”, a subliniat Evghenii Șevciuk. Executivul regiunii ar urma într-una din ședințele următoare să adopte complexul de măsuri anticriză.
Una din componentele programului va ține de stabilizarea situației de la întreprinderi. „De mai bine de un an Executivul oferă ajutor unui șir de întreprinderi. Acest lucru se face în primul rând pentru a susține nivelul de ocupare a forței de muncă”, a mai spus Evghenii Șevciuk. Acesta a insistat de asemenea ca șefii administrațiilor locale să fie implicați mai activ în discutarea și elaborarea propunerilor anticriză.
În cadrul unei alte ședințe care a avut loc în cadrul executivului de la Tiraspol s-a menționat că restanțele bugetare se ridică la 42 milioane ruble. Peste 38 milioane sunt restanțele curente la capitolele sociale, dintre care 15 milioane sunt restanțe pentru medicamente și 5 milioane – pentru produsele alimentare.
Șefa executivului, Tatiana Turanskaia, a menționat că prognozele pesimiste ale economiștilor s-au adeverit. „În aceste condiții, trebuie să se pună accent ca niciodată pe economisirea surselor bugetare și administrarea lor cu maximă eficiență. Scopul nostru este de a ne onora obligațiile sociale, de a susține industria și în primul rând întreprinderile exportatoare”, a subliniat șefa executivului.
***
Politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov, spune că situația regiunii este într-adevăr destul de complicată, aproape critică, motiv pentru care autoritățile trebuie să adopte un șir de decizii nepopulare pentru a susține agenții economici, în special exportatorii:
Andrei Safonov: Din această situație se poate ieși doar mizând pe forțe proprii. Va fi foarte greu, dar nu văd altă soluție decât de a oferi anume acum o libertate maximă pentru activitatea businessului mic și mijlociu. Dacă acest lucru nu se va face în următoarele 3-4 luni, gaura bugetară va deveni și mai mare și atunci va fi extrem de greu de corectat lucrurile.
Dacă e să vorbim despre ajutorul rusesc. Eu consider că ar trebui să fie nu ajutor în domeniul umanitar, ci ar trebui să fie un program clar de investiții în domeniul producției. Dacă acest lucru nu se va face, transferarea periodică a unor tranșe de bani în Transnistria va fi inutilă – banii vor fi mâncați și nu va fi niciun folos din ei.
Europa Liberă: Asistența în investiții despre care vorbiți poate fi una pe termen lung, însă pensiile și salariile trebuie achitate acum...
Andrei Safonov: Probabil, trebuie să fie examinată posibilitatea de a liberaliza treptat cursul rublei, chiar dacă acest lucru va avea consecințe grele. Trebuie susținuți exportatorii. Acum este convenabile importurile în Transnistria, din cauza faptului că hrivna și leul s-au depreciat, iar rubla transnistreană stă ferm pe poziții. Dar în același timp, exportatorii lucrează în pierdere. Iar sectorul de producere este sursa cea mai mare a veniturilor pentru bugetul transnistrean. Dacă nu vom face nimic în acest sens, atunci în genere nu vom mai avea ce face.
Europa Liberă: Cum se poate explica faptul că rubla transnistreană rămâne la cotațiile vechi, în timp ce hrivna, leul, dar și rubla rusească se depreciază?
Andrei Safonov: Aici poate fi găsită o explicație – deprecierea hrivnei și leului se datorează într-o mare măsură speculațiilor, unor operațiuni bancare neclare și cunoaștem cu toții acest lucru. Faptul că Transnistria nu a mers pe această cale este unui pozitiv. Și având în vedere că în Transnistria piața nu este mare, dar în același timp cu destul de multe întreprinderi, în pofida problemelor s-a decis să nu se admită căderea rublei pentru că și așa capacitatea de cumpărare a populației este destul de scăzută. Astfel încât pe parcursul unei perioade destul de mare de timp, cursul neschimbat al rublei a avut rol de stabilizare.
Acum însă trebuie să se adune cu toții – exportatorii, responsabilii de finanțe, alți factori – și să se gândească cum să creeze condiții mai bune pentru exportatori. Dacă pentru asta trebuie să admită o scădere ușoară a rublei, cred că are rost de făcut lucrul acesta, fără a admite o prăbușire bruscă.
Europa Liberă: Săptămâna trecută presa a scris despre faptul că din Transnistria a plecat oligarhul rus Alișer Usmanov, care investise în uzina metalurgică de la Râbnița, afirmând că este pusă sub semnul întrebării însăși capacitatea de lucru a întreprinderii. Există motive pentru îngrijorare sau este vorba doar despre o tranzacție cu administrația de la Tiraspol?
Andrei Safonov: Nu am cum să știu toate nuanțele, pentru că mă informez și eu din sursele deschise, dar consideră că plecarea companiei Metalloinvest, conduse de Alișer Usmanov, este o lovitură foarte grea nu doar asupra economiei Transnistriei, dar și o lovitură politică. Una din versiuni este ca businessul rusesc a fost forțat să plece printr-un șir de măsuri, inclusiv prin majorarea tarifelor la gaze, dar și altele, care au făcut ca întreprinderea să nu mai aducă venit. Nu știu ce să spun despre aceste fenomene de după culise, dar pot afirma cu siguranță că în actuala Transnistrie nu există surse care ar permite dezvoltarea și modernizarea uzinei metalurgice de la Râbnița. Mai mult decât atât, Metalloinvest era și o de facto reprezentanță a Rusiei - și nu doar a marilor afaceri, ci și a politicii. Și plecarea unui astfel de zid de rezistență cum era corporația Metalloinvest este un lucru foarte negativ pentru Transnistria.
Europa Liberă: Ați spus mai sus că în actuala situație foarte complicată toate forțele trebuie să se unească și să găsească soluții, care, cel mai probabil, vor fi unele nu foarte populare. În același timp, se știe ca la Tiraspol există o anumită confruntare dintre sovietul suprem și liderul regiunii Evghenii Șevciuk. Din acest punct de vedere, credeți că se poate ajunge la un compromis pentru ca prin eforturi comune să fie adoptat un complex de masuri pentru a scoate regiunea din criză?
Andrei Safonov: Cred că acest lucru este imposibil cu actualul guvern al Transnistriei, pentru că acesta este incompetent, în componența lui nu există niciun întreprinzător. Dacă s-ar fi acționat lucid și logic, președintele ar fi trebuit demult să demită acest cabinet inconsistent și să-l înlocuiască cu oameni care știu că franzele nu cresc în copaci și că întreprinderile trebuie să lucreze la modul concret, de la primirea materiei prime până la produsul finit. Din anumite motive acest lucru nu se face, este menținut același executiv. Atâta timp cât va fi la fel pot doar să repet ce am mai spus – nu se va reuși mișcarea lucrurilor din loc.
Europa Liberă: Recent, a avut loc o întâlnire a Ninei Ștanski cu reprezentantul OSCE la negocierile 5+3 unde s-a discutat despre reluarea negocierilor politice. Din informația din presă am desprins nuanțe destul de pozitive în cele spune de dna Ștanski cu privire la un dialog constructiv, la faptul că Tiraspolul este gata de activizarea grupurilor de lucru, ar dori reluarea dialogului la nivel politic și așa mai departe. Cum explicați această tonalitate destul de constructivă?
Andrei Safonov: Indiscutabil trebuie purtat dialog pe tot complexul de probleme social-economice și umanitare. Consider că este absolut inoportună discutarea coșului trei, adică a chestiunilor politice și de statut, pentru că între părțile în conflict se mențin contradicții cu privire la chestiunea principală – a modelului proceselor integraționiste: Chișinăul ține cursul către UE, iar Tiraspolul – către proiectul eurasiatic. Și în aceste condiții, dacă ar fi să se abordeze coșul trei, cel politic, pentru Tiraspol ar însemna o cedare de poziții fără să primească nimic în schimb. Și nu cred că se va merge la așa ceva.
Europa Liberă: În situația de criză care există în regiune, vedeți vreo posibilitate de cooperare dintre Chișinău și Tiraspol pentru a se ajuta reciproc în depășirea crizei?
Andrei Safonov: Eu cred că de ajutor au nevoie și Chișinăul și Tiraspolul, acest lucru se vede din ce se întâmplă acum și în domeniul financiar, și în cel economic. Eu cred că ajutorul reciproc poate veni la nivelul unităților economice și a întreprinzătorilor individuali. În primul rând, trebuie restabilite fostele legături economice, mai ales între furnizorii de materie primă de pe malul drept și întreprinderile de prelucrare de pe malul stâng. Uite-așa o cooperare ar fi la locul ei.
Europa Liberă: Zilele trecute a avut loc întâlnirea de la Minsk în cadrul căreia s-a discutat despre reglementarea situației din Donbass. Ce conexiuni vedeți dintre aceste negocieri și regiunea noastră, având în vedere că subiectul separatismului de discută și în cazul Donbass-ului, și în cazul Transnistriei?
Andrei Safonov: Eu cred că în comun este lucrul cel mai important – faptul că părțile au găsit forțe pentru a conveni încetarea focului, la fel cum am făcut în 1992, iar al doilea moment, care încă nu este realizat în Donbass, este începutul unui dialog direct dintre părțile în conflict – în cazul dat între Kiev, Donețk și Luhansk. Dacă colegii ucraineni, oricare ar fi viziunile lor, vor găsi voință pentru a face un pas în întâmpinare, să se așeze la masa de negocieri și să înceapă să discute, eu cred că acesta va fi exact aspectul care poate fi desprins ca fiind pozitiv din transnistrizarea situației date. E timpul de a începe dialogul, e timpul de a opri focul și e timpul ca rănile să se cicatrizeze.
Europa Liberă: Adică, Dvs. vedeți acest fenomen al transnistrizării Ucrainei în cheie pozitivă?
Andrei Safonov: Văd în cheie pozitivă faptul că avem posibilitatea de a începe dialogul direct dintre părțile în conflict și nu să tot evităm lucrul acesta, pasând responsabilitatea pe partenerii externi.
***
Europa Liberă: După aproape 17 ore de convorbiri la Minsk, președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, al Rusiei, Vladimir Putin, al Franței, François Hollande, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au ajuns la o înțelegere pentru un acord de încetare a focului în estul Ucrainei, care a intrat în vigoare la miezul nopții pe 15 februarie. Cu detalii, Oana Serafim:
Nu s-a semnat nici o declarație la nivelul șefilor de stat, dar a fost semnat un document de către așa-numitul grup de contact de la Minsk, din care fac parte Ucraina, Rusia, OSCE și reprezentanții regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși. Acordul are 13 puncte și multe lucruri rămase neclarificate.
Cel mai important punct al înțelegerii – și cel mai clar – este încetarea focului, ceea ce dă speranțe pentru participanții la negocieri. Cancelara Germaniei, Angela Merkel:
„Ceea ce am obţinut ne dă mai multă speranță decât dacă nu am fi obţinut nimic. De aceea spun că această inițiativa a meritat. Spre final, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut presiuni asupra separatiștilor, aşa încât ei au fost de acord cu încetarea focului în noaptea de sâmbătă spre duminică. Nu îmi fac nicio iluzie, și nu ne facem nicio iluzie – mai sunt multe de rezolvat, dar e o posibilitate reală ca lucrurile să se îmbunătăţească”.
Nici președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a părut foarte convins că acordul va fi respectat, dar, ca de obicei, a dat vina pe forţele guvernamentale ucrainene:
„Reprezentanții din republicile Doneţk și Luhansk insistă că răspunzând acţiunilor agresive ale autorităţilor de la Kiev au reușit nu numai să respingă atacurile Kievului, dar au lansat propria lor ofensivă și au încercuit o formațiune considerabila de 6000 – 8000 de militari ucraineni. Bineînțeles că ei vor acum ca această formaţiune să depună armele și să-şi înceteze rezistența. Autorităţile de la Kiev spun că nu este vorba de o încercuire și așteaptă ca retragerea să aibă loc într-o manieră calmă. Eu am avut îndoieli de la început și le am și acum. Dacă încercuirea e reală, atunci, bazându-ne pe logică, ne putem aștepta că cei încercuiți vor încerca să iasă, iar cei din afara vor încerca să creeze un coridor sigur prin care să își poată retrage forţele.”
Acordul presupune și retragerea tuturor forţelor străine de pe teritoriul ucrainean, așa cum a declarat președintele Ucrainei, Petro Poroşenko:
„Retragerea tuturor forţelor străine – toţi mercenarii – de pe teritoriul ucrainean. Ele trebuie retrase in viitorul cel mai apropiat. Un alt punct foarte important este punerea in aplicare a acordurilor şi memorandumului de la Minsk din luna septembrie și închiderea parţiala a graniței de stat a Ucrainei.”
Înțelegerea vorbește și despre acordarea unui statut special regiunilor Luhansk și Doneţk, dar nici aici lucrurile nu sunt prea limpezi. Înțelegerea semnată face referire și la retragerea armamentului greu după așa-numita linie de contact, în limitele acceptate în acordul din 5 septembrie, și eliberarea tuturor prizonierilor.
***
Expertul Centrului Politicon de la Chișinău, Ion Tăbârță, spune că înțelegerile de la Minsk sunt primul pas către crearea unei autonomii pe modelul Transnistriei în estul Ucrainei, iar scenariul urmat de Federația Rusă repetă fidel calea parcursă în Transnistria.
Ion Tăbârță: Aceste negocieri au avut drept scop major oprirea ostilităților militare din regiune, un adevărat război. Ceva similar am avut și noi în mai-iunie 1992, când era evident că conflictul intră în faza escaladării și, fiind puși față în față cu Federația Rusă nu am avut altă soluție decât să cerem pace. Cam așa ceva s-a întâmplat și acum în Ucraina. Scopul primar a fost anume oprirea războiului. Cred că acest lucru a reușit, nu știm pe cât timp însă.
Aceste negocieri au fost foarte grele, foarte lungi și foarte dure, iar mărul discordiei a fost ce va fi ulterior cu acel teritoriu rebel din estul Ucrainei. Până la urmă s-a vorbit despre un fel de autonomie, însă nu este clar ce fel de autonomie se are în vedere. Este evident că Federația Rusă vede o autonomie de genul celei din regiunea transnistreană sau cel puțin își dorește o autonomie de genul celei pe care a pregătit-o Transnistriei prin Memorandumul Kozak, adică estul Ucrainei să are drept de veto asupra Kievului. Iar Ucraina vede această autonomie prin proiectul lor de reformă de descentralizare a țării.
Ce este important în acest moment este că s-a oprit războiul. Dar soluționarea este încă una foarte și foarte lungă. La Minsk s-a vorbit despre linii de demarcație, despre acea zonă de securizare, distanța dintre trupe – la fel cum am avut și noi, cu Comisia Unificată de Control și cu zona demilitarizată de securitate. Lucrurile sunt încă departe de a fi clare, mai degrabă abia intră în acea fază de reglementare în care noi ne aflăm de peste 20 de ani. Cel mai probabil Rusia va încerca să meargă pe modelul transnistrean pentru estul Ucrainei.
Un alt lucru de remarcat este că la acele negocieri de la Minsk nu s-a vorbit nimic despre Crimeea. Acest subiect parcă deja nici nu există. Este evident că Federația Rusă încearcă să-și întărească pozițiile sale geostrategice în zona Mării Negre. În acest context, conflictul transnistrean va fi unul cu atât mai vital pentru Moscova. Cel mai probabil după ce vor stabiliza situația în estul Ucrainei, după ce îl vor transforma într-un fel de Transnistrie, Federația Rusă va privi spre alte ținte în zona Mării Negre și nu este exclus ca următoarea țintă prioritară să fie regiunea Odesa, cu un potențial în creștere a separatismului găgăuz din sudul Republicii Moldova.
Europa Liberă: În aceeași zi cu negocierile de la Minsk la Chișinău avea loc o tentativă care a eșuat în final de învestire a unui cabinet de miniștri Leancă 2. În cadrul discuțiilor din Parlament s-a vorbit extrem de puțin despre problema transnistreană. Ce spune acest lucru despre prioritățile Chișinăului în raport cu problema transnistreană?
Ion Tăbârță: Cum vrem noi soluționarea conflictului când deja această problemă nu este una prioritară și întotdeauna în lista priorităților este pe la sfârșitul ei. Într-adevăr, joi în Parlament chestiunea transnistreană nu prea s-a menționat și acest lucru dă de gândit și dă de gândit nu încheia optimistă a soluționării acestei probleme.
Europa Liberă: În regiunea transnistreană situația economică este din ce în ce mai dificilă, veniturile bugetare sunt în scădere, administrația a ajuns în situația de a nu putea achita la timp salariile, pensiile au fost micșorate, iar tarifele cresc. Deci, se prefigurează o criză economică destul de accentuată. Cum ar putea schimba această criză comportamentul Tiraspolului. Poate Tiraspolul miza și de această dată pe susținerea Federației Ruse?
Ion Tăbârță: Tiraspol va miza pe susținerea Federației Ruse, însă este evident că Federația Rusă intrând în această „aventură” din Ucraina și-a redus capacitățile sale de cheltuială. Iar în condițiile când trebuie să întreții o Crimee, când trebuie să duci un război în estul Ucrainei, în special când economia ta este într-un declin vădit din punct de vedere economic problema transnistreană trece pe locul secund. Federația Rusă mai degrabă va încerca tactica unei autogestiuni economice a regiunii transnistrene. Din punct de vedere economic regiunea transnistreană este destul de mult legată de Republica Moldova, iar 40 la sută din exporturi sunt orientate către UE, iar acest export al regiunii transnistrene poate fi făcut numai pe filiera Chișinăului.
De aceea cred că Federația Rusă va încerca să dea mai multă autonomie regiunii transnistrene pentru a exploata din punct de vedere economic Chișinăul, fără niciun fel de concesii politice, cel puțin nu unele majore. Cred că Tiraspolul va merge anume pe această linie și de aici vine și o anumită disponibilitate a lor de a fi mai cooperanți în mecanismul 5+2. Am avut anumite declarații ale doamnei Ștanski în acest sens. Oricum, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că Moscova va fi mai conciliantă și va fi dispusă să facă anumite cedări politice. Nu, din punct de vedere politic nu se va schimba nimic major. Da, probabil vom avea o anumită apropiere economică, nu este exclus că regiunea transnistreană să devină mai cooperantă într-o serie de probleme mărunte, cum ar fi problemele fermierilor, a școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului...
Europa Liberă: Această flexibilitate ar putea să meargă până într-acolo încât Tiraspolul să se alinieze la Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova și UE, inclusiv să adopte regulile de comerț conținute în Acordul de liber schimb?
Ion Tăbârță: Probabil este o întrebare și o dilemă pentru însăși Moscova. Ei vor permite Tiraspolului o anumită apropiere economică față de Chișinău, dar se vor gândi mult dacă să accepte Acordul de liber schimb cu UE, pentru că nu în zădar Federația Rusă atât de mult s-a opus semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere și în special a creării Zonei de liber schimb. Pentru că astfel noi intrăm într-o zonă economică care ne leagă de spațiul comunitar economic european, ceea ce poate provoca anumite procese ireversibile, în așa fel încât să nu mai avem acea compatibilitate cu spațiul estic care se învârte în jurul Federației Ruse. Cred că aici ei vor fi foarte circumspecți și îmi vine greu să cred că vor accepta.
De fapt, intrarea regiunii transnistrene în spațiul de liber schimb cu UE este o politică a Chișinăului, pentru că Chișinăul vrea să lege ireversibil economic regiunea transnistreană de restul teritoriului Republicii Moldova, ca această legătură ireversibilă economică ulterior să ducă la crearea unui teren fertil pentru a relua discuțiile privind soluționarea politică a conflictului transnistrean.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
