Gheorghe Cojocaru: „În campania electorală din toamna anului trecut anumite forțe politice, astăzi cu reprezentare parlamentară și părtașe la guvernare, acuzau statul român cu un patos de-a dreptul „patriotic” că prin conducta de gaze Iași - Ungheni ar fi urmărit nimic altceva decât să extragă gazele livrate din Federația Rusă!, lăsând astfel în frigul iernii bieții cetățeni ai Republicii Moldova. De-o fi prins, de n-o fi prins la cetățenii cu drept de vot, această gogoașa electorală este mai curând un diagnostic al unei atitudini de respingere categorică a tot ce provine de peste Prut, atitudine care domină anumite cercuri politice, chiar dacă este în joc securitatea energetică a statului și ameliorarea traiului oamenilor simpli.”
Europa Liberă: Numai că viața bate filmul și conducta Iași-Ungheni, iată, a început să funcționeze. Ce impact credeți că ar putea să aibă darea în folosință a acestei conducte?
Gheorghe Cojocaru: „Deocamdată, un impact limitat, dar unul promițător. Acesta este doar începutul realizării proiectului de conectare a rețelelor de gaze din Republica Moldova la sursele de gaze românești, este prima rândunică care prevestește primăvara. Acesta este primul proiect important în sfera economică care, pe fondul insuficienței podurilor, începe să lege cele două maluri ale Prutului, un proiect care a devenit realitate prin osteneala guvernelor de la București, care a preluat, practic, tot greul acestui proiect și de la Chișinău, și cu sprijinul direct al Uniunii Europene. În câțiva ani conducta urmează să ajungă și în capitală, după asigurările recente ale responsabililor de la Chișinău, dacă se vor găsi banii necesari și voință politică suficientă.”
Europa Liberă: De altfel, reporterii din teren au observat că la manifestarea publică de ieri de la Ungheni, când s-a dat undă verde gazelor românești, cele două părți au fost reprezentate destul de modest, ca să folosesc un eufemism...
Gheorghe Cojocaru: „Guvernul de la Chișinău – de un viceministru al economiei și cel de la București – de reprezentantul companiei OMV Petrom din România, pe când anterior, când lucrările doar începeau sau încă nu erau finisate, Ungheniul era locul unde se întâlneau primii miniștri Victor Ponta și Iurie Leancă, asistați și de reprezentanții Uniunii Europene. Se poate constata în legătură cu acest eveniment, care este unul de-a dreptul istoric, că oamenii politici ai momentului au ratat o ocazie unică de a-și strânge mâinile și de a face un nou pariu care să pună în valoare viitorul acestui proiect.”
Europa Liberă: Unii observatori mai optimiști au notat că, judecând după vizita președintelui Klaus Iohannis la Chișinău, dar și vizita ministrului de externe Natalia Gherman la București, relațiile moldo-române încep să revină pe făgașul de altă dată.
Gheorghe Cojocaru: „Ar fi firesc să se întâmple aceasta, să se dea și cadența, și continuitatea necesară cooperării între Chișinău și București. Dacă „drumul Chișinăului spre Uniunea Europeană trece prin București”, după cum s-a exprimat mai ieri Natalia Gherman, ministrul de externe al Republicii Moldova, în vizită în capitala României, și dacă această orientare nu va rămâne o metaforă, probabil, se vor găsi resursele necesare și financiare, și politice, pentru ca drumul spre București, cel de cale ferată ca cel auto, să se modernizeze, scurtând distanțele și apropiind oamenii.”
